[Interviu] Fă cunoștință cu protectoarea patrimoniului cultural și fondatoarea SaveChișinau – ANETTA DABIJA


interviu savechișinău

Fă cunoștință în acest interviu cu Anetta Dabija, diplomata și cercetătoarea care se luptă aprig pentru păstrarea nucleului istoric a Chișinăului.

“Clădirile istorice sunt indispensabile în procesul de dezvoltare armonioasă a orașului”

Anetta Dabija

Parcursul Anettei a început mai întâi pe pagina sa de Instagram SaveChișinau pentru a promova Chișinăul istoric, evoluând ulterior într-un blog, unde pledează pentru prezervarea și valorificarea clădirilor istorice.

În 2016, în baza proiectului său cu imortalizarea ușilor istorice, sub patronajul Ministerului Culturii a fost lansată expoziția de fotografii „Ușile Chișinăului: deschidere spre viitor”.

Ulterior, a apărut un tur virtual al ușilor istorice dar și cel al Chișinăului interbelic, pe care le puteți accesa aici şi aici.

Află din acest interviu, chiar de la ea, motivația pentru aceste proiecte și cum putem noi să ne implicăm în salvarea arhitecturală a Chișinăului!

C:\Users\Natalia\Desktop\106399246_10217175458806933_8024897503251987189_n.jpg
Care ușă din cele imortalizate crezi că te reprezintă ca persoană?

Prefer toate ușile de la monumentele de arhitectură. Consider că după dispoziție mă regăsesc în fiecare ușă în parte așa cum acestea au stiluri variate, aparținând perioadelor istorice diferite. 

C:\Users\Natalia\Desktop\1_eyXAGDTSrVIEB-CsX0r6kQ.jpeg
Care este starea acestor uși acum?

De când există proiectul cu harta ușilor istorice, situația nu s-a schimbat considerabil, deși tendința este de a scoate aceste uși. Astfel, multe uși au dispărut, iar altele sunt într-o stare de degradare continuă. Totuși, câteva au fost păstrate, îngrijite și doar vreo două restaurate. 

Crezi că mai poate fi salvat din punct de vedere arhitectural orașul?

E nevoie de multă voință, ceea ce eu nu văd și atunci e foarte greu să faci ordine și să pui stop unui haos. În cazul nostru, fiecare face ce vrea, nimeni nu ține cont de reguli. Oamenii de la noi nu văd o imagine în ansamblu al lucrurilor, determinând astfel un dezechilibru în felul în care aceștia își amenajează spațiile. 

Acum, în acest moment orașul mai poate fi salvat, în câțiva ani însă, cred că nu!

Arhitectura cărui oraș se aseamănă cu cea a Chișinăului și prin ce?

Orașul nostru a trecut prin diferite perioade istorice și respectiv avem o arhitectură diversă. Consider că Chișinăul și Odesa sunt două orașe gemene datorită elementelor perioadei țariste, cea care și-a lăsat cel mai profund amprenta din punct de vedere arhitectural. De asemenea, avem asemănări cu Iași și București datorită perioadei interbelice, dar și cu Kiev prin prezența elementelor perioadei sovietice.

Cum ați venit cu ideea hărții interactive a Chișinăului interbelic și care este scopul acesteia?

În general, arhitectura interbelică de la noi este mai puțin populară. Astfel, am hotărât să facem un proiect de cercetare în care să aducem în vizor arhitecții și stilurile clădirilor din această perioadă, cu scopul de a o promova. Această hartă virtuală face parte dintr-un proiect mult mai mare. Așadar, urmează și o hartă tipărită, iar apoi poate chiar și o carte despre arhitectura interbelică.

C:\Users\Natalia\Desktop\90915575_10216383304683575_4880475237998657536_o.jpg
Care sunt motivele reconstruirii unei clădiri istorice?
  • Păstrarea identității locale=legătura dintre oraș și localnici. În comparație cu blocurile imense de sticlă, ce nu au nici o treabă cu istoria orașului, clădirile istorice sunt la scară umană făcând în primul rând orașul pentru oameni. Noi nu putem pur și simplu să venim în secolul douăzeci și unu să distrugem și să facem cu totul altceva!
  • Mergând în străinătate, tindem să vizităm orașele vechi, căutând istorie. Astfel, prin restaurarea unei clădiri contribuim la promovarea culturii și stimularea turismului local. O casă veche cu istorie mereu o să atragă oameni!
  • Este mai ecologic să reutilizăm o clădire deja existentă decât să construim alta în locul acesteia!
Cum ar putea tinerii care citesc acest interviu, să se implice pentru a păstra patrimoniul cultural al Chișinăului?
  • Să se plimbe mai mult prin centrul istoric și să observe orașul, cercetându-l. Odată ce mergi mai mult pe jos, descoperi și conștientizezi frumusețea și importanța patrimoniului cultural.
  • Implicarea ca voluntar sau susținător al ONG-urilor ce se luptă și pledează pentru protecția patrimoniului, precum SaveChisinau sau Centrul de Urbanism.
  • Să formeze ei o echipă aparte care să se ocupe de astfel de proiecte. Ar putea începe la fel ca noi prin postarea pozelor din centrul istoric. 
C:\Users\Natalia\Desktop\92398039_10216485332114197_1931503022723039232_n.jpg
Ce te motivează să continui această luptă pentru a salva Chișinăul?

Îmi pasă mult de istoria orașului și de centrul istoric, considerându-l zona cea mai adevărată a Chișinăului. Aici se începe și se intersectează totul și numai prin el, orașul poate fi dezvoltat așa cum se cuvine. De asemenea, acest subiect face parte din mine de muți ani și îmi este greu să renunț la el acum și să mă apuc de altceva.

Apoi, noi suntem puțini care se ocupă de asta, dacă nu noi atunci cine?

Nu în ultimul rând, simt că ni se face o nedreptate și nu pot să rămân indiferentă la asta!

Interviu realizat de reporterul Youth.md: Rufanda Ana-Maria

Ți-a plăcut articolul? Susține inițiativele tinerilor cu o donație pe Patreon!
Previous Participă la Academia Națională de Liderism Feminin și află mai multe despre drepturile omului și egalitatea de gen
Next Învață mai multe despre principiile de securitate umană la un curs online
Mădălina Braghiş
About the author

Mădălina Braghiş

No Comment

Leave a reply

Apreciază articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

10 − nine =