[VOX] Lectura în trecut vs lectura în prezent

Pe parcursul anilor, cititul a evoluat considerabil. Oamenii, încă din timpuri străvechi, s-au bucurat de farmecul lecturii și de avantajele ei asupra cititorului. De la papirusuri și pergamente, am ajuns la cărți electronice, însă toate păstrează esența autentică a ceea ce transmite fiecare poveste descoperită, cu toate că facilitățile actuale sunt mult mai accesibile. Iată o mică ,,paralelă” dintre lectura din trecut și cea de care beneficiem în prezent, precum și părerea unor personalități despre citit și efectele acestuia asupra noastră.

Cuprins:

• Ce este lectura;
• Lectura în trecut;
• Lectura în prezent;
• Concluzie.

Interviuri:

• Interviu cu o profesoară de limba română despre cititul în trecut și cititul de acum;
• Interviu cu o bibliotecară.

Ce este lectura

Lectura sau cititul este un proces cognitiv complex de decodare a simbolurilor cu scopul de a construi sau de a deriva sens și înțelegere. Lectura nu poate fi limitată la a avea doar o interpretare sau două. Lectura nu are reguli concrete. Ea permite cititorilor să își creeze propriile interpretări. Mulți cred că cititul te limitează și nu îți dă frâu la imaginație, doar din cauza faptului că toate detaliile sunt descrise. Acum cititul nu este atât de promovat de către unii tineri, fiind, în special, considerată o acțiune plictisitoare și fără utilitate, pe când alții se luptă promovând lectura și cărțile prin diferite acțiuni online sau offline.

Lectura în trecut

Forma textului a influențat cum, ce și de ce citim. Acum 2000 de ani, textele erau scrise pe suluri de papirus. Abia între secolele al II-lea și al III-lea, codexul – cartea legată așa cum o știm noi – a devenit folosită. În Grecia Antică și în Imperiul Roman timpuriu, citirea însemna ținerea unui astfel de volum cu ambele mâini și derularea lui de la dreapta la stânga.

Pe atunci, punctuația, așa cum o știm noi, nu a existat! Cuvintele erau separate unele de altele cu punct sau chiar deloc. Cu toate acestea, lectura a fost o practică populară, chiar și printre cei mai puțin educați. Era uzual să se citească în voce tare în public: sclavii educați, moșierii sau autorii înșiși citeau cu voce tare urmând reguli retorice pentru a oferi inflexia corectă. Arta importantă a oratoriei este descrisă de autori precum Quintilianus (c. 35-96 d.Hr.).

Spre deosebire de practica publică de a citi cu voce tare, modul creștin medieval (sec. IV-XI) a fost diferit. Cartea, acum sub forma unui codex, a fost altarul cuvântului lui Dumnezeu. Citirea a devenit mai lentă, mai personală și mai tăcută. Oamenii obișnuiau să citească un număr mic de texte de mai multe ori, eventual învățându-le pe de rost. Așa se explică importanța Cărții Orelor (Ceaslov), cărți mici care conțin psalmi, rugăciuni și oficii religioase colectate pentru închinarea individuală. În această eră a alfabetizării scăzute, textele oficiale, precum și cele religioase, erau încă scrise în latină în aproape toată Europa, dar nu toată lumea putea înțelege latina. Scribii irlandezi, în special, au contribuit la promovarea citirii și înțelegerii textelor latine prin introducerea de noi caracteristici, cum ar fi împărțirea mai evidentă a cuvintelor și a propozițiilor prin semne de punctuație și ,,litterae notabiliores.”

Lectura acum

Din fericire, există oameni din generația noastră care cred că citirea cărților nu va deveni niciodată învechită. Lectura din cărți tipărite poate părea un obicei străvechi, dar cititorii pasionați nu o vor schimba cu nimic altceva. Mirosul unei cărți reale și răsfoirea paginilor sunt ceva ce cărțile electronice nu pot replica.

Citirea prin cărți electronice este și ea importantă. Atâta timp cât citești, va fi întotdeauna un lucru bun. În loc să răsfoiești doar site-urile de rețele sociale, este întotdeauna mai bine să găsești ceva nou de descoperit și de învățat.

Există multe beneficii în a avea cărți și a le citi. Vei învăța cum să comunici. De asemenea, îți poate stimula creativitatea. Oferă acces la ideile și opiniile altor persoane. Îți dezvolți anumite abilități, precum gândirea critică și chiar rezolvarea problemelor. De asemenea, poți beneficia de o memorie îmbunătățită.

Astfel, în prezent avem o varietate de metode accesibile pentru a citi, inclusiv cea tradițională. În plus, prezența cluburilor de lectură și a rețelelor de socializare ne permit realizarea unor discuții despre subiectul cărții și interpretarea ei.

Interviu cu doamna Larisa Vacari, profesoară de limba română, Liceul Teoretic ,,Valeriu Topală”, despre cititul în trecut și cititul de acum

Este cititul mai promovat acum decât a fost în trecut?

În era digitală, cititul este mai puțin promovat decât în trecut, însă, deoarece cultura încă nu a fost anulată nicăieri în lume, consider că cititul e cel mai important factor în formarea personalității și este necesar să fie pus pe prim-plan, precum hrana de zi cu zi, pentru a ne ține vii, din punct de vedere spiritual.

Tinerii de altădată erau mai predispuși să citească sau și cei de acum au tentația lecturii?

Un proverb spune că ,,pofta vine mâncând.” Tinerii din orice timp sunt predispuși să citească. Dacă unui tânăr i se trezește această poftă, pofta lecturii, el va savura cărțile ca pe o gustare deosebită.

De ce trebuie să citim? 

Lectura ne poartă pe aripile imaginației, în lumi văzute și nevăzute de ochiul omului, ne permite să creăm noi înșine noi lumi, ne schimbă atitudinea noastră față de lucrurile din jur, ne formează drept mari personalități, ne îndeamnă spre a cuceri noi dimensiuni, ne deschide noi drumuri… Un om de o cultură rară e un om citit. Și dacă părinții ar înțelege asta și și-ar învăța copiii să lectureze, omenirea, într-adevăr, ar deveni una civilizată, fără războaie, fără terorism, fără crize politico-economice…

Ce recomandări de lecturi aveți pentru tineri?

Cărțile sunt, după cum am menționat, precum hrana, numai că nu cea propriu-zisă, ci una spirituală. Și noi știm că există hrană sănătoasă și, invers, hrană periculoasă, deși, după gust, noi, de cele mai multe ori, o alegem pe ultima. Astfel, sunt multe cărți ce pot fi citite, dar, respectiv, ar fi bine să le alegem pe cele care ne aduc beneficii. Aș putea menționa aici ,,Tema pentru acasă” de N. Dabija, ,,Toate pânzele sus” de R. Tudoran, ,,La vulturi” de G. Galaction, ,,Păcat” de I. L. Caragiale.

Interviu cu o bibliotecară

Care sunt categoriile de oameni în raport cu lectura?

Cititul, în zilele noastre, poate fi considerat rușinos chiar și de unii ,,tocilari”. Oamenii se pot împărți în două categorii: cei care citesc și cei care nu citesc.

Cei care citesc par a fi mult mai dezvoltați, maturi și predispuși unei discuții. Pentru iubitorii de lectură, cititul este o evadare către o lume nouă, o metodă de a te relaxa, iar unii chiar adoră să se simtă ei în pielea personajului principal, a afirmat doamna bibliotecară.  

Cum a fost promovat cititul în timpul pandemiei?

Cititul a fost dintotdeauna o activitate care poate omorî timpul liber, dacă ești plictisit, dar oare cine vă convinge să vă începeți cititul regulat și cum vă influențează viața?

În ultimii ani, cititul a evoluat semnificativ, fiind promovat în rândul celor mici. Pandemia a reprezentat o ocazie foarte bună pentru a petrece timpul în casă, iar promovarea de către influenceri sau rude poate ghida și influența foarte ușor copiii cu vârsta (aproximativă) de 12 ani.

De ce oamenii iubesc să citească?

,,Dacă nu te motivezi tu să citești, nu o poate face nimeni!”

Mulți cititori susțin că ei nu pot influența oamenii să citească prin niciun fel de acțiune întreprinsă. Totul depinde de ei înșiși.

,,A primi o vorbă, ocazional, te poate motiva să citești câteva cărți, dar disciplina, asumarea și punctualitatea ți le propui singur.”

Cititorii ,,noi” iubesc cărțile contemporane, iar cei ,,vechi” se regăsesc în cele clasice. 

Chiar dacă pare ciudat, după un anumit timp în care citești cărți moderne, simți nevoia să evoluezi (să treci la următorul nivel). Aceasta se datorează dorinței de a ieși din zona de confort și curiozității față de barierele dintre contemporan și vechi.

V-ați întrebat vreodată de ce când întrebi pe cineva ,,de ce citește” îți poate răspunde clișeic: Pentru a-mi dezvolta vocabularul, gândesc diferit etc. Ei bine, secretul este că nu poate să exprime corect beneficiile cititului. E foarte greu să povestești unei persoane care nu citește de ce ție îți place s-o faci, din acest motiv preferă toți să vorbească în linii generale, a continuat doamna bibliotecară. 

De ce cititul este considerat o activitate ce necesită executată zilnic?

Așa cum dimineața ai o igienă zilnică, la fel ar trebui să fie și cititul, măcar a câtorva pagini.

Pe timpuri, doar oamenii importanți știau să citească și să meargă la scoală. De ce? Pentru că lectura era ceva deosebit, cea care demonstrează că ești o persoană educată, înțeleaptă și aptă de a forma și cea mai simplă conversație, dar utilă.

De ce se poate observa o scădere a primordialității cititului?

Depinde de preferințele fiecărei persoane, de ceea ce crede și ce își poate asuma.

Dacă în trecut era o activitate pe care o puteai realiza pentru a-ți omorî timpul sau pentru a-ți demonstra inteligența, acum există sute de activități pe care le putem face. Din acest motiv, unii nu se regăsesc anume în cărți, a încheiat doamna bibliotecară.

Prin urmare, fiecare persoană are propria percepție în ceea ce privește cititul. Fie că preferă metodele actuale de lectură, fie că preferă să rămână tradiționalist/ ă, farmecul cărților își păstrează însemnătatea în inima cititorului. Ai libertatea să decizi care este importanța lecturii în viața ta! 

Nu ezita să ne urmărești și pe paginile noastre de Facebook, Instagram și Telegram pentru a fi la curent cu toate oportunitățile pentru tine!

Reporteră Youth.md: Albu Dumitrița