În viața de zi cu zi, stresul poate fi inevitabil. Sarcina noastră esențială este de a-i minimiza efectele asupra noastră. Unul dintre aceste efecte negative este starea de surmenaj, numită și sindromul burnout.
Expunerea continuă la situații stresante, cum ar fi îngrijirea unui membru bolnav al familiei, munca îndelungată sau noutățile îngrijorătoare pot duce la această stare de stres. În ultimul timp, numărul persoanelor care se confruntă cu burnout a crescut din cauza pandemiei.
Urmărește articolul de mai jos pentru a ști cum să previi sau să faci față stării de burnout:
Ce este burnout-ul?
Inventat de psihologul Herbert Freudenberger în anii 1970, termenul de burnout descrie o stare provocată de stres care duce la epuizare severă fizică, mentală și emoțională. Ea este caracterizată de somnolenţă, dureri de cap, nervozitate, scădere a posibilităţii de concentrare. Permanenta excitare psihică, teama şi neliniştea duc la tulburări de somn, de ritm cardiac şi la sensibilitate exagerată.
Spre deosebire de oboseala obișnuită, burnout-ul îi face pe oameni să se simtă incapabili să facă față stresului și să-și îndeplinească responsabilitățile zilnice. Persoanele afectate sunt capabile să adopte o perspectivă pesimistă asupra vieții și să se simtă disperate. Stresul care contribuie la burnout poate proveni, atât de la muncă sau de la studii, cât și din alte locuri.
Burnout-ul nu dispare de la sine și, dacă nu este tratat, crește riscul apariției unor boli fizice și psihice, cum ar fi depresia, bolile cardiovasculare și diabetul.
Cine poate fi afectat de burn-out?
Oricine este expus la niveluri ridicate de stres de-a lungul unei perioade mari de timp se poate confrunta cu această stare. Persoanele care acționează în situații de urgență ca pompierii, polițiștii, medicii și asistentele medicale sunt deosebit de vulnerabile la surmenaj. Un studiu a constatat că, la fel ca medicii și directorii executivi, persoanele care au grijă de copii se pot epuiza și ele.
Trăsăturile de personalitate și modul de gândire al persoanei, cum ar fi nevoia de control, perfecționismul și pesimismul cresc riscul de surmenaj.
Semne și simptome
Epuizare: Senzație de epuizare fizică și emoțională, incapabilitate de a face față sarcinilor, oboseală constantă, lipsă de energie.
Izolare: Persoanele epuizate au tendința de a se simți copleșite. Drept urmare, ele pot înceta să socializeze și să se încreadă în prieteni, membri ai familiei și colegi de muncă.
Evadare prin fantezii: Nemulțumiți de cerințele nesfârșite ale slujbei lor, persoanele epuizate visează să fugă sau să plece într-o vacanță pe cont propriu. În cazuri extreme, acestea recurg la consumul excesiv de mâncare, băuturi alcoolice sau stimulente ca o modalitate de a-și amorți durerea emoțională.
Iritabilitate: Burnout-ul poate determina oamenii să-și piardă mai ușor calmul cu prietenii, colegii de muncă și membrii familiei. Confruntarea cu factori de stres obișnuiți, cum ar fi pregătirea pentru o întâlnire de lucru, conducerea copiilor la școală și îndeplinirea sarcinile casnice, poate părea imposibil de depășit, mai ales atunci când lucrurile nu merg așa cum au fost planificate.
Performanță redusă: Persoanele care suferă de surmenaj au o atitudine negativă față de sarcinile lor, le este greu să se concentreze, sunt lipsite de organizare și perspectivă și nu au creativitate.
Boli frecvente: Simptomele fizice includ probleme stomacale sau intestinale, migrene, amețeli, imunitate scăzută, predispoziție la îmbolnăviri, schimbări ale apetitului și ale somnului. Burnout-ul poate duce, de asemenea, la probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea.
Aici vă puteți familiariza cu cele 12 stadii ale surmenajului.
Prevenție și tratament
Stresul poate fi inevitabil, dar epuizarea totală poate fi prevenită. Iată câteva aspecte care trebuie luate în considerație:
Organizarea
Surmenajul poate fi prevenit prin organizarea echilibrată activităţilor, alternarea timpului de lucru cu cel de repaus, a muncii intelectuale cu cea fizică, repartizarea activităţile mai grele dimineaţa şi, preferabil, în timpul zilelor din mijlocul săptămânii.
Exerciții zilnice
Sportul nu este bun doar pentru sănătatea noastră fizică, dar și pentru cea emoțională. Câteva exerciții sau plimbări scurte pot îmbunătăți rutina zilnică a fiecăruia. Alimentația sănătoasă, de asemenea, contribuie la îmbunătățirea stării de spirit. Adăugarea alimentelor bogate în omega-3, cum ar fi uleiul de in, nucile și peștele, pot ajuta la ridicarea dispoziției.
Somn sănătos și echilibrat
Corpul are nevoie de timp pentru odihnă și restabilire, de aceea somnul sănătos este esențial pentru bunăstarea lui. Evitarea cofeinei, relaxarea înainte de culcare și lipsa ecranelor în dormitor pot contribui la formarea unei igiene pentru un somn sănătos.
Schimbări
O persoană care se simte epuizată poate avea nevoie să facă unele schimbări în mediul său de lucru. Abordarea departamentului de resurse umane despre problemele de la locul de muncă sau discuția cu un supervizor ar putea fi de ajutor în crearea unui mediu de lucru mai sănătos.
În unele cazuri, schimbarea funcției sau a locului de muncă poate fi necesară pentru a pune capăt burnout-ului.
Strategii de gestionare a stresului
Este necesară implementarea unor strategii clare care să ajute la gestionarea stresului, pentru a trece peste perioadele complicate.
O vacanță poate oferi o alinare temporară, dar o săptămână departe de birou nu va fi suficientă pentru depășirea surmenajului. Pauzele regulate de la serviciu sunt esențiale pentru prevenirea lui.
Ajutor din exterior
În perioadele stresante, este important să soliciți ajutor. Dacă acest lucru este dificil de făcut, formează un ritual de îngrijire reciprocă împreună cu prietenii apropiați și membrii familiei, astfel încât să puteți avea grijă unul de celălalt în perioadele grele.
Dacă te confrunți cu sindromul burnout de mai mult timp și nu reușești să-l depășești solicită ajutorul unui psiholog. Discuția cu un profesionist te poate ajuta să găsești strategiile de care ai nevoie pentru a te simți mai bine.
Situațiile stresante nu duc întotdeauna la surmenaj. Este posibilă minimizarea efectelor stresului asupra vieții noastre dacă îl gestionăm eficient.
Vezi și:
Ce efect produc lacrimile asupra corpului nostru?
Tehnici de relaxare care te vor ajuta să depășești stresul
Stresul și impactul său asupra luării deciziilor
Nu ezita să ne urmărești și pe paginile noastre de Facebook, Instagram și Telegram pentru a fi la curent cu toate oportunitățile și materialele disponibile pentru tine!
Reporteră: Maria Ciobanu
No Comment