Gândirea critică, instrument de minimizare a impactului știrilor false


după textul de Dan Nicu, pentru LID Moldova.

În analiza pe care a făcut-o, autorul menționează că libertatea presei este unul dintre principiile care stau la baza tuturor democrațiilor contemporane. Totuși, din moment ce a devenit posibil schimbul de informații în mediul online și al proliferării rețelelor de socializare care produc schimbări substanțiale în activitatea instituțiilor de media, actori statali sau non-statali rău-intenționați dobândesc tot mai multe instrumente pentru punerea la punct a unor operațiuni de influențare în masă a opiniei publice în direcția dorită de aceștia, cu potențiale intenții de a destabiliza state și chiar regiuni întregi.

Mecanismul prin care mesajele propagandistice tipic dezinformatoare[1] ajung să fie diseminate într-o perioadă scurtă de timp către părți largi ale publicului, să fie crezute și să ajungă parte din viziunea grupurilor-țintă asupra lumii s-a schimbat în prezent. Este vorba despre știrile false, care devin tot mai frecvente și mai complexe.

Știrile false și efectul camerei de rezonanță comunicațională

Indiferent dacă știrile false sunt difuzate cu scopul de a câștiga bani sau de a disemina informații false, ambele reușesc să creeze fracturi în realitatea socială și să genereze „reziduuri informaționale” care, deși nu pot convinge, generează un zgomot de fond care împiedică circulația liberă a informațiilor veridice. Prin urmare, fluxul de informații aglomerat devine un câmp minat încărcat cu „bombe informaționale” în care scade continuu credibilitatea mass-mediei consacrate și bine-intenționate, care acționează conform regulilor jurnalistice standard și codului deontologic, obținând informații din mai multe surse și verificându-le.

Gândirea critică și utilitatea ei pentru combaterea știrilor false

Sub umbrela gândirii critice intră următoarele capacități:

  • de a identifica, înțelege și realiza conexiuni logice între idei și argumente proprii,
  • de a detecta greșeli de raționament în argumente și prezentări,
  • de a rezolva probleme cu grad sporit de dificultate,
  • de a înțelege relevanța și importanța unor idei,
  • de a identifica contextul și implicațiile unui argument sau ale unei idei,
  • de a identifica, construi și înțelege justificările din spatele unor opinii, argumente sau credințe
  • de a construi argumente și idei noi pe baza celor acumulate până la momentul actual
  • de a distinge între fapte, opinii și judecăți de valoare.”

Vezi analiza integrală pe lidmoldova.org.

Ți-a plăcut articolul? Susține inițiativele tinerilor cu o donație pe Patreon!
Previous Ai 16 sau 17 ani? Participă la o tabără de vară în Elveția
Next English Conversation Club | Getting Ready for Winter Holidays
Youth.md
About the author

Youth.md

No Comment

Leave a reply

Apreciază articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four − 1 =