Află cum a decurs Summit-ul pentru Acţiuni Climatice şi ce promisiuni au făcut liderii mondiali

Pe data de 21 până pe 23 septembrie, la New York, a avut loc Summit-ul pentru Acțiuni Climatice 2019, găzduit de preşedintele ONU – António Guterres.

Vezi aici articolul cu promisiunile organizatorilor dinaintea Summit-ului.

Peste 60 de lideri mondiali au urcat luni pe scenă la Summit-ul pentru Acțiuni Climatice pentru a vorbi despre contribuțiile lor revizuite despre lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră.

În conformitate cu acordul climatic de la Paris, este de așteptat ca țările să se angajeze până în 2020 la planuri climatice mai agresive, cunoscute sub numele de contribuții determinate la nivel național (NDC), decât cele pe care le-au stabilit în 2015 când a fost semnat acordul. Cu toate acestea, multe țări se luptă să își îndeplinească obiectivele (deja slabe), iar emisiile globale de gaze cu efect de seră continuă să crească.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a împărtășit faptul că acum sunt 70 de țări care intenționează să vină cu NDC-uri mai dure în 2020. Printre acestea se numără Norvegia, Argentina, Etiopia și Turcia. Acest număr a crescut de la doar 23 de țări înainte de summit. Aceste țări reunite reprezintă 6,8% din emisiile globale.

Totuşi, cele mai mari surse de emisii abia s-au clintit:

China, SUA și India sunt cei mai mari trei emițători de gaze cu efect de seră din lume, iar speranța pentru summit era că cel puțin China și India ar putea anunța acțiuni agresive și ar putea da un exemplu pentru alte țări care își cântăresc propriile perspective de reducere a emisiilor.

Deși NDC-ul Indiei este în conformitate cu ținta de încălzire de 2 grade Celsius în cadrul acordului de la Paris, nu este suficient să atingem ținta de 1,5 grade Celsius. Premierul Modi nu a indicat că India se va implica mai mult, cum ar fi să se angajeze să pună capăt utilizării cărbunelui.

În mod similar, Wang Yi, consilier de stat și reprezentant special al președintelui chinez Xi Jinping, a menționat că guvernul său consideră că toate țările trebuie să acționeze pentru a limita gazele cu efect de seră. La fel, China este în termeni prealabili în NDC, utilizează energie mult mai regenerabilă și și-a mărit pământul împădurit. Dar NDC-ul Chinei nu a pus-o în conformitate cu ținta de 2 grade Celsius și China nu a anunțat că va lua măsuri mai drastice.

Atât India cât și China au solicitat, de asemenea, mai mulți bani de la alte țări pentru a-și plăti lucrările de atenuare și adaptare la schimbările climatice.

Între timp, Trump a apărut pentru scurt timp la summit, dar nu a vorbit. Pe lângă faptul că a anunțat că vrea să se retragă din Acordul de la Paris, el și-a declarat deschis disprețul față de știința climatică și doreşte anularea politicilor care limitează gazele cu efect de seră.

Mulți dintre alți emitenți majori ai lumii, cum ar fi Japonia, nu și-au ridicat drastic obiectivele, spre frustrarea unora dintre cei prezenţi la summit.

„Ceea ce am văzut până acum nu este genul de conducere de care avem nevoie din partea marelor state influente.”
-Helen Mountford

a declarat Helen Mountford, vicepreședinte pentru climă și economie la World Resources Institute, în timpul unui apel cu reporterii.

Însă, am avut parte şi de veşti bune:

Ţări mai înstărite (Islanda, Suedia, Danemarca, Norvegia, Franța, Regatul Unit și Canada) au anunțat alocarea banilor pentru programe precum Fondul Ecologic al ONU.
Fostul președinte Microsoft, Bill Gates, a anunțat suma 790 de milioane de dolari pentru a ajuta fermierii de dimensiuni mici să se adapteze la schimbările climatice, cu finanțare de la Fundația Bill și Melinda Gates, Banca Mondială și mai multe guverne.

Grupuri de investitori, inclusiv firma de asigurări Allianz, au promis că vor renunța la combustibilii fosili, iar un nou proiect de finanţare a fost anunțat pentru adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice.
Unele dintre cele mai agresive angajamente pentru reducerea emisiilor zero au provenit din țări care sunt cele mai vulnerabile la consecințele schimbărilor climatice, cum ar fi națiunile insulare care pierd terenuri în marea în creștere.
Alte ţări au promis că vor implementa mai multă energie curată și vor închide centralele electrice pe bază de combustibil fosil, iar cele mai înstărite au promis asistență internațională pentru țările care se confruntă cu cele mai severe consecințe ale încălzirii.

Și în total, 30 de țări, 22 de state și 21 de companii s-au angajat să pună capăt dependenței de cărbune, inclusiv Germania. Ea este unul dintre cei mai mari utilizatori din lume de lignit, cea mai murdară formă de cărbune.

În ciuda protestelor ce au avut loc vineri, 20 septembrie, în peste 150 de ţări, speranţele şi ideile oamenilor din lumea întreagă nu au fost îndeplinite.

Şi totuşi, următorul mare moment pentru negocierea climatică internațională este conferința ONU COP25 de la Santiago, Chile, în decembrie. Acolo, națiunile vor trebui să explice exact cum intenționează să-și îndeplinească angajamentele. Țările care încă nu și-au actualizat NDC-urile se vor confrunta cu o altă rundă de îndemnuri de la activiști pentru a reduce emisiile.