Faceți cunoștință cu Cozma Vasile, tânărul de 27 de ani, care la moment participă la proiectul de voluntariat European Solidarity Corps în Milano.
A absolvit facultatea de istorie și filosofie la USM câțiva ani în urmă. Înainte de a se implica în acest proiect a lucrat într-o librărie din Chișinău. Îi place să citească și anume îi place starea când descoperă noi cărți care îl pun pe gânduri, îl provoacă să-și reevalueze punctul de vedere față de anumite lucruri despre care deja avea o atitudine prestabilită. Desemenea, îi place să petreacă timpul împreună cu prietenii, îi plac călătoriile, sportul, muzica, meditația.
Echipa Youth.md a avut deosebita plăcere să discute și să afle lucruri interesante despre Vasile. Iată de ce în continuare dorim să împărtășim cu voi detaliile despre experiența unică din domeniul voluntariatului acumulată de Vasile.
Cum ai ajuns să faci voluntariat?
Am început să fac voluntariat aproximativ doi ani în urmă, când un prieten m-a invitat să particip la o plantare de copaci organizată în cadrul proiectului „Plantăm fapte bune”. Mi-a plăcut atmosfera de la acel eveniment, am fost uimit și mi-a provocat admirație faptul că oamenii au ales să se alăture binevol, să-și ofere timpul și efortul pentru a face ceva frumos și cu folos împreună, fără a fi remunerați sau forțați de cineva.
Acolo am făcut cunoștiță cu cîțiva voluntari din străinătate care erau implicați în proiecte de voluntariat în Moldova. Cu unii dintre ei ulterior am devenit prieteni apropiați. Am fost curios să cunosc mai mult despre ceea cu ce se ocupă ei. Așa am aflat despre EVS și despre posibilitatea de a face volntariat peste hotare.
Tot acolo am făcut cunoștință cu două voluntare care își făceau serviciul la Diaconia (organizația prin intermediul căreia m-am înscris la acest proiect). Astfel, împreună am ajuns să participăm la câteva activități organizate de Diaconia. Apoi într-o zi m-au intrebat: „Noi căutăm pe cineva interesat să meargă pe un an în Italia. Cunoști pe cineva care ar fi interesat?”, la care prima mea reacția a fost „hmm… ok, întreb prietenii”, după care: „Stop! De ce nu eu?” Și fără a sta prea mult pe gânduri am trimis CV-ul la Diaconia.
Care a fost reacția ta în momentul când ai aflat că pleci în strainătate să faci voluntariat?
Sincer vorbind, nu mă așteptam că voi fi ales. Mă gândeam că probabil cineva cu mai multă experiență de voluntariat va avea mai multe șanse. Totuși mi-am zis că trebuie să încerc. Când am aflat că am fost selectat am fost foarte surprins și emoționat.
Ce te-a uimit cel mai tare în cadrul stagiului?
Cred că lucrul care m-a impresionat cel mai mult în Italia este cultura voluntariatului. Voluntariatul în Italia are o istorie bogată și o tradiție deja formată de zeci de ani de zile, este ceva firesc și înrădăcinat în mentalitatea italienilor. Pe lângă asta, la Milano domeniul social este foarte dezvoltat și inovativ, am văzut multe asociații și multe proiecte interesante. În 8 luni de când sunt aici am reușit să mă conving că voluntariatul reprezintă o forță care poate produce schimbări reale. Un lucru interesant pe care l-am remarcat este faptul că aici, voluntariatul e destul de răspândit printre persoanele în vârstă. De exemplu, am avut norocul să fac cunoștință cu un domn care după ce a ieșit la pensie a fondat o asociație împreună cu prietenii săi. Și deja de cîțiva ani ei merg și sapă fîntini cu apă potabilă în satele sărace din Africa. Întâlnirile cu astfel de oameni și istorioarele pe care le aud de la ei mă inspiră și îmi provoacă admirație.
Ce sfaturi poți să le oferi tinerilor dornici să facă un stagiu de voluntariat peste hotare?
Pentru cei care vor să facă EVS, le recomand înainte de toate să înțeleagă de ce vor să facă această experiență pentru că un an de zile este un timp destul de lung. Să să se clarifice care sunt așteptările față de această experiență și cât sunt ele de reale. Apoi să se informeze pe cât de bine posibil despre proiect și organizația gazdă. În primele luni când ardeam de dorința să mă apuc mai repede de treabă am descoperit curând că fără cunoașterea limbii nu pot face mare lucru. De aceea este necesară un pic de răbdare la început și concentrare pe învățarea limbii. Să încerce să profite la maxim de această experiență. În acest sens pe mine m-a ajutat mult jurnalul cu obiective și scopuri, pe care mi le fac săptămânal. În rest pot să zic că pentru mine e o experiență care mi-a oferit foarte multe lucruri pe care nu mă așteptam să le văd sau să le fac. Cu siguranță e o experiență care m-a făcut să cresc.
Ce mesaj poți lăsa tinerilor din Moldova care fac sau doresc se facă voluntariat?
Pe tinerii care vor să facă voluntariat îi îndemn să nu ezite și să încerce, iar cei care fac deja voluntariat să continue să se implice și să nu piardă încrederea că efortul lor contează și că încetul cu încetul lucrurile se pot schimba.
Reporter: Jaclina Guțu
No Comment