În pântecele mamei, pe lângă mine se mai aflau și alți frați și alte surori. Spațiul era limitat și ne înghesuiam unul peste celălalt. Toată vara s-a dus o luptă crâncenă pentru spațiul propriu, mai ales că soarele fusese generos și atingea în fiecare zi huma, care de la razele sale clocotea și odată cu ea tot ce era viu. Toamna bătrânul soare se retrase, în așternutul său noros și briza ușor ne ridica dispoziția, cu suflul său gingaș.
Acum aveam și spațiu și mă simțeam împlintă și fericită. Dar, într-o zi, niște vibrații cutremurătoare ne-au îngrijorat. O stafie se apropia tot mai mult și își contura ușor formele sale, aflându-se la câțiva metri de noi ne-am dat seama că era o femeie.
Avea niște mișcări haotice, dar tulburătoare pentru noi. Se apleca și smulgea fără de milă capetele suratelor noastre. Ne gândeam că o va ocoli pe mama, însă doar ni se părea, fiindcă o lăsase la urmă. Am început a plânge și a striga după ajutor, dar cine să ne ajute?
Ne-a lăsat pe toți, într-un coș și a dispărut pentru ceva timp. Coșul nostru fusese învăluit de plânsete și jale, totul fiind, spulberat când iarăși apăruse femeia. Pe mama noastră, de data aceasta, o luase prima. O despicase în două și cu o mână mare și lacomă ne-a scos din pântece și ne-a aranjat pe o foaie rece și ridată.
Soarele ne-a pârjolit de-a binelea în acea toamnă, până și așternutul în care ne tolăneam se strâmtase. Am fost după luați în casă și aruncați leger într-o pungă, care ulterior fusese legată și nu ne permitea să respirăm. Dacă mai stăteam ceva timp închiși în acea temniță, cu siguranță nu mai ajungeam să vedem răsăritul unei noi primăveri. Primăvara totul se trezește dintr-un som adânc, iar noi urma, din contra să tragem un pui de somn sub plapuma humei noastre. Într-o după amiază primăvăratică, raftul scârțâind se deschise și făcuse loc razeleor de soare să ne mângâiei ușor și să ne învioreze.
Iarăși, acea femeie. Ne apucase din nou panica, panica de necunoscut. Fusesem ridicați rapid, de ne-a amețit capul și așcunși în buzunarul unor blugi. Din nou, întuneric și din nou insuficiență de spațiu, dar nu pentru mult timp. Am fost scoși afară și atârnați de gard. Ah, mirosul libertății! Priveam cu tristețe, cum straturile humei sunt frământate. Vedeam pe alocuri doar niște găuri, în urma acestui proces. La un moment dat, femeia s-a apropiat de gard, ne-a smuls cu sălbăticiune și din nou, am ajuns în acel buzunar murdar cu resturi de ale suratelor noastre semințe. Am fost despărțiți unul de altul, fiind amplasați în acele găuri câte 2-3, iar mai apoi o avalanșă de pământ a dat buzna peste noi și ne-a institui bezna.
Învăluiți de tăcerea și căldura pământului am ațipit pentru ceva timp. Insectele veneau și ne ghâdileau cu speranața de a ne trezi, dar fără de succes. Picăturile jucăușe de ploaie valsau cu noi, dar soarele avea grija ca ele să nu să se rețină prea mult, ca să nu ne obosească prea mult. Zilele treceau și durerile de cap, din cauza creșterii membrelor noastre se agravau, dar ne mângâiam cu faptul că, vom da naștere unor noi bostănei.
Ne-am dezvoltat suficient, încât petalele florilor bostănii să se crape în mai multe jumătăți. Din inima lor, începeau să crească bostăneii, fii și fiicele noastre.Vizitele practic, zilnice ale femeii nu ne mai semănau fiorul fricii, însă faptul că în fiecare zi ne făceam mai săraci cu un fiu sau o fiică, ne făcea să fim foarte triști, cu toate că, mai târziu, în mâinile noastre lua naștere o nouă viață.
Mai târziu, aflasem că copii noștri care sunt culeși vara sunt imediat și pregătiți, iar cei lăsați pentru toamnă sunt sortiți să doneze semincioarele mici, pentru ca anul viitor să crească o nouă generație. Deși, ne-am întristat pe moment, am înțeles că aceasta este viața noastră și a face oamenii fericiți, prin mâncărurile culinare gătite din noi este un lucru nobil!
Deși, trăim ultimile clipe din viață, deoarece bateriile cu energie sunt epuizate, noi ne vom continua evoluția prin generația nouă!
Autoare: Colța Teoctista
Descoperă mai multe activități și evenimente pentru tineri, urmărind canalul nostru de Telegram și pagina Youth.md!
No Comment