Procrastinarea – în ce măsură ne afectează și cum o putem depăși?


procrastinarea

Mai am o săptămână pentru a mă pregăti de examen, deci pot să continui serialul.” Îți este cunoscută aceasta frază? Este doar una dintre multe altele pe care ni le spunem nouă înșine pentru a ne simți mai bine atunci când evităm să realizăm sarcinile cu adevărat importante. Acest fenomen poartă numele de procrastinare, ceea ce înseamnă amânarea acțiunii sau neexecutarea ei, cu toate că este în interesul nostru să poată fi dusă la îndeplinire. În acest sens, procrastinarea presupune înlocuirea acțiunilor de o prioritate înaltă, cu cele de o prioritate mai mică, care aduc o stare de bine imediată, pe când sarcina importantă rămâne în afară, așteptând să fie realizată mai târziu.

Dacă oamenii sunt cointeresați în a îndeplini aceste sarcini, ce îi face să le amâne până la limită?

Chiar dacă am putea crede că procrastinăm din cauza lenei sau a planificării ineficiente a timpului, psihologii afirmă că prin procrastinare, de fapt, oamenii combat anxietatea care apare odată cu începerea sau finalizarea unei sarcini ori luarea unei decizii. Amânăm când nu ştim primul pas pe care trebuie să-l facem sau când percepem ceea ce avem de făcut ca fiind mult prea complex și greu de realizat. Prin „lăsarea pe mai târziu” a unui lucru important, noi cedăm prea uşor unei tentaţii de moment în detrimentrul a ceva greoi, necunoscut, pe care decidem să-l amânăm pentru „mâine, luni, luna viitoare” ș.a.m.d.

După Ferrari, persoanele care procrastinează pot fi încadrate în trei tipuri: cele care așteaptă până în ultimul moment pentru a simți o stare de euforie, fiind sub presiunea timpului; persoanele care sunt preocupate de ceea ce gândesc ceilalți despre ele și preferă ca ceilalţi să creadă că nu depun suficient efort decât să se îndoiască de abilităţile lor; persoanele care nu pot lua o decizie, acesta fiind un mecanism care le absolvește de responsabilitățile care decurg din acea decizie.

Atunci când amână efectuarea unei acţiuni, oamenii o percep, într-o anumită măsură, neplacută.

Disconfortul cauzat de aceasta se poate trasnforma în strări de furie, frustrare, frică, ingrijorare, disperare, extenuare, etc. Cu toate acestea, procrastinarea este un obicei care poate fi schimbat:

  • În primul rând, să ne schimbăm atitudinea față de sarcinile care presupun o doză de efort și să acceptăm disconfortul pe care îl cauzează;
  • Să facem un program al săptămânii în scris, în care să ne definim clar obiectivul și să planificăm timpul în care îl vom realiza;
  • Să divizăm scopul într-o serie de pași mici și realizabili;
  • Să anticipăm obstacolele care vor apărea în calea scopului nostru (apeluri telefonice, invitații în oraș, programe TV, mesaje în chat etc.);
  • Să învățăm să recunoaștem semnele procrastinării în comportamentul nostru și să fim răbdători și rezistenți în a nu ceda în fața lor;
  • Să ne bucurăm de victorie și să ne stocăm în memorie starea de bine odată cu îndeplinirea unei sarcini importante.

În cazul în care, cu toate acestea, rezistenţele continuă să persiste şi nu apar ameliorări ale comportamentului respectiv, este bine să cercetăm în continuare motivaţiile profunde care împiedică acţiunea sau să solicităm ajutorul psihologului.

Articol realizat de Alexandrina Neghin, membru Asociației Studenților PsyNation.

Descoperă mai multe oportunități și evenimente pentru tineri, urmărind canalul nostru de Telegram și pagina Youth.md!

Ți-a plăcut articolul? Susține inițiativele tinerilor cu o donație pe Patreon!
Previous BNM vă invită la un eveniment online dedicat leului moldovenesc
Next Job pentru tineri // CRJM anunță un concurs pentru funcția de consilier juridic
Cebanu Marina
About the author

Cebanu Marina

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *