CINE?
Manageră de proiect „Mămica Alăptează” și Delivery Manager Grid Dynamics.
DE CE ESTE O CAMPIOANĂ A SCHIMBĂRII?
Pentru promovarea alăptării și crearea unei comunități mari de părinți care beneficiază de suport din partea echipei proiectului „Mămica Alăptează” atât în procesul nemijlocit de alăptare, cât și în alte aspecte ale perioadei post-partum precum ar fi acordarea sprijinului psihoemoțional pentru mamele copiilor născuți înainte de termen sau mamele care și-au pierdut bebelușii. De asemenea, echipa proiectului promovează implicarea taților în procesul de creștere și educare a copiilor din primele zile ale vieții. În același timp, în cadrul proiectului sunt organizate și instruiri pentru cadrele medicale.
Timp de șapte ani de existență a proiectului, peste 26 de mii de cupluri mamă-copil au beneficiat de consiliere din partea echipei proiectului; au fost organizate peste două sute de seminare, webinare și trei traininguri pentru cadrele medicale (inclusiv din partea stângă a Nistrului); au fost organizate șapte ediții ale evenimentului „Săptămâna Alăptării la Chișinău” și publicate zeci de articole pe blogul platformei mamicaalapteaza.md.
POVESTEA PERSONALĂ
Atât proeictul „Mămica Alăptează” cât și parcursul personal al Nataliei Levițchi în cadrul acestuia au la bază istorii și experiențe personale ale femeilor care au depășit anumite dificultăți din perioada în care au devenit proaspete mame și au dorit să ajute alte viitoare mame să le treacă mai ușor.
„La sfârșitul anului 2014, când a născut, jurnalista Anastasia Popescu s-a ciocnit cu miturile care, din păcate, însoțesc maternitatea de la noi. Informații despre alăptare în română nu prea erau, mai mult în rusă și acelea pe forumuri, care nu erau tocmai friendly. Căutând ajutor pe grupul „Ask a Mom”, a găsit-o pe consultanta în alăptare Olga Gutium, care a ajutat-o să treacă prin greutăți și să înceapă să savureze alăptarea. De aici a venit ideea de a crea un produs al nostru, autentic, în limba română, drept sprijin pentru mamele care alăptează. La inițiativă s-a alăturat și mentorul Olgăi Gutium, Alina Șmurun, și ele în trei, la începutul lui 2015 au pus bazele proiectului Mămica Alăptează”, povestește Natalia Levițchi.
Înainte să ajungă parte a proiectului „Mămica Alăptează”, Natalia Levițchi a fost una dintre beneficiarele activităților organizate în cadrul comunității.
„Eu nu planificam să alăptez din cauza unor probleme de sănătate. Dar la insistența celor de acasă am început să mă informez și am aflat că, de fapt, 99% dintre femei pot alăpta, iar bolile în care mamei îi este recomandat să se abțină de la alăptare pot fi numărate pe degete. Am aflat de „Mămica Alăptează”, fiind însărcinată „pe ultima sută de metri”, iar echipa proiectului organiza primul seminar despre alăptare. Am zis că particip, iau informația necesară și plec să nasc. Așa și a fost.
Ulterior am participat și la alte evenimente, am susținut proiectul. La un moment dat, Anastasia, una dintre fondatoarele „Mămica Alăptează” a decis să facă o schimbare, să emigreze, și mi-a propus mie să preiau coordonarea proiectului. Eu, având deja la acea perioadă experiență în management, organizare de evenimente, SMM, am acceptat cu drag, cu atât mai mult că propunerea venise „la țanc”, or, eram într-o perioadă în care mă simțeam disperată, fiindcă nu reușeam să-mi canalizez energia de organizare, având grijă de cel mic, care urma deja să plece la grădiniță”.
În prezent, în cadrul proiectului „Mămica Alăptează” sunt cinci consultante în alăptare și un manager de proiect. O mare parte dintre activitățile acestei mici echipe, dar cu rezultate mari, este făcută pe bază de voluntariat.
„Fiecare dintre noi combină încă joburile care ne asigură stabilitate financiară cu activitățile din cadrul proiectului „Mămica Alăptează”. Încercăm totuși să participăm la concursuri de obținere a granturilor sau căutăm alte posibilități de a asigura dezvoltarea și sustenabilitatea proiectului, astfel încât aceste activități să ne asigure nu doar confort psihologic, dar și financiar. Familiile noastre ne susțin în tot ce facem și sunt alături de noi, mai ales la evenimentele mari, în care îi implicăm pe toți și fiecare, de la mic la mare, are sarcini organizatorice”.
„Nu am fost alăptată, deci nu voi putea alăpta…” este unul dintre miturile pe care încercăm să-l spulberăm
„Din păcate, în societatea noastră există multe mituri legate de alăptare, chiar dacă multe dintre ele noi le-am spulberat și continuăm să o facem. Încercăm să aducem lumină în această privință pentru mamele din toate nivelele sociale. De exemplu, mitul despre „nu am lapte” sau „nu am fost alăptată, deci nu voi putea alăpta”. Acesta a apărut drept răspuns pentru copiii abandonați sau cei ale căror mame au murit în primele luni de viață. Și asta le-a salvat viața. Nu putem nega că laptele praf este util, însă doar pentru aceste cazuri specifice. Din păcate, în perioada interbelică femeile au fost nevoite să se încadreze rapid în câmpul muncii, ca să poată restabili economia, de aici și a apărut mitul răspândit la noi că alăptarea copilului se face până la un an. Mai mult, în ultimele decenii, producătorii de lapte praf promovează cu bugete mari această idee ca fiind o normalitate. Până acum, milioane de ani copiii au fost alăptați și asta a permis perpetuarea noastră ca specie de homosapiens”.
Alăptarea este un proces prietenos atât pentru sănătatea copilului, precum și pentru mediul înconjurător și bugetul familiei
Primul și cel mai important argument în favoarea alăptării este, desigur, sănătatea copilului. Cu toate acestea, alăptarea copiilor în primii lor ani de viață are beneficii atât pentru conexiunea mamă-copil, cât și pentru bugetul familiei și chiar pentru mediul înconjurător.
„Natura a gândit alăptarea drept un proces natural, care a ajutat copiii să crească și să se dezvolte și, totodată, mama să revină mai rapid în forma fizică după naștere. Stimularea mameloanelor contribuie la micșorarea și revenirea uterului la dimensiunea dinaintea sarcinii.
Unul dintre cele mai mari avantaje este că alăptarea ajută la stabilirea unei legături sigure mamă-copil. Spre exemplu, s-a demonstrat că multe dintre femeile care planificau să renunțe la copii după naștere și-au schimbat părerea și au rămas să îngrijească de copil după ce l-au alăptat pentru prima oară.
Argumentul ecologic pentru alăptarea naturală este că la crearea laptelui matern nu se produc deșeuri și nu sunt necesare materii prime altele decât o hrană calitativă, un somn calitativ și hidratarea mamei. Astfel nu se folosește energie electrică, resurse de apă la scară industrială și nici nu rămân deșeuri de plastic, metal și altele, care rămân în urma utilizării laptelui praf.
În același timp, avantajul economic al alăptării este evident, mai ales că după naștere, de regulă, bugetul familiei este alimentat de un singur partener în loc de doi. S-a constatat că o familie cu un copil hrănit artificial cheltuie în mediu zece mii de lei în primul an de viață pentru lapte praf, sticluțe, tetine și alte produse conexe”.
Datorită activităților și a evenimentelor pe care Natalia Levițchi împreună cu echipa „Mămica Alăptează” le organizează, precum și a suportului personal al consultantelor în alăptare de care beneficiază lăuzele, în ultimii șapte ani atitudinea părinților față de alăptare s-a schimbat spre bine.
„Ne bucurăm mult că am reușit să schimbăm nu doar părerea mamelor despre alăptare, dar și a cuplurilor, în general, despre tot ce ține de a fi „o mamă suficient de bună” și nu mamă perfectă, despre implicarea tatălui sau a bunicilor în creșterea copilului. Ne bucurăm că la training-urile noastre participă tot mai mulți viitori și actuali tătici, am avut și cazuri când doar tatăl venea la training, apoi transmitea informația partenerei. Este plăcut să vedem cum după evenimentele noastre participanții ies discutând despre subiectele pe care le abordăm sau le discută în familie, se expun, să se aud reciproc, iau decizii cu privire la familia lor”.
„Cel mai bun feedback pentru noi este atunci când auzim sau vedem cum o gravidă sau tânără mămică primește recomandări corecte. Acest lucru foarte mult bucură. În acești ani am reușit să consiliem peste 20 de mii de cupluri mamă-copil, mii de părinți au participat la webinar-ele, training-urile și evenimentele noastre, iar articolele de pe blog, live-urile și postările noastre de pe rețelele de socializare au fost citite de sute de mii de oameni (în limba română și rusă).
În 2019, timp de un an până la pandemie, consultantele noastre au făcut voluntariat la cel mai mare spital din țară, oferindu-le suport lăuzelor, precum și mamelor cu copii născuți prematur sau celor care au pierdut copiii, situații în care este foarte necesar și suportul psihologic pe care femeile, din păcate, uneori nu îl primesc de la cadrele medicale sau personalul auxiliar.
Acum am început un nou mare proiect de consiliere și informare pentru refugiații aflați în Republica Moldova, precum și comunitățile de moldoveni din întreaga țară”.
TREI LUCRURI PENTRU A SCHIMBA REPUBLICA MOLDOVA SPRE BINE
Sunt multe lucruri care ar necesita o schimbare și, în primul rând, schimbarea trebuie să vină de la noi înșine. Atunci când noi vom împărtăși un mod nonviolent și tolerant de gândire, vom arăta prin exemplul propriu că nu doar curtea noastră trebuie îngrijită, dar și tot ce este în jur, având grijă de resurse și de cei din jur – vom putea schimba lucrurile.
Top trei lucruri care trebuie schimbate prioritar în țara noastră, din perspectiva mea, ar fi:
- Combaterea corupției;
- Susținerea reciprocă fără a ne judeca unii pe alții;
- Implicarea colectivă în inițiativele sustenabile.
No Comment