Anatol Untură, Champion of Change: „Trebuie să îngrijim planeta, pentru că nu avem una de rezervă”


Încălzirea globală nu este o invenție. Trebuie să atragem atenția la schimbările de climă, trebuie să îngrijim planeta, pentru că nu avem una de rezervă și nici un alt plan de a supravețui în afara acesteia. Despre asta ne spune Anatol Untură care se numără printre Champions of Change ai anului 2020. 

Este om de afaceri, născut în satul Ciutulești, raionul Florești, stabilit împreună cu soția cei doi copii ai lor în România. S-a făcut cunoscut nu doar datorită domeniului său de activitate în IT, dar și în urma expedițiilor sale spectaculoase în diferite colțuri ale lumii. Ultima a fost la Polul Sud. Promovează intens imaginea Republicii Moldova și se deosebește prin actele de caritate pe care le organizează. Prinși în incertitudinea prezentului și nesiguranța viitorului, Anatol totuși spune cu încredere că va avea ce povesti nepoților.

Nouă moldoveni curajoși au pornit în luna februarie spre Ushuaia – un oraș-port din Țara de Foc, Argentina, supranumit și „capăt de lume”, acolo de unde, pe un vas cu pânze, au luat calea spre Antarctica. Nu înainte de a semna o declarație pe propria răspundere despre starea sănătății lor. Pe lângă explorarea lumii și acumularea unor aventuri de mare, au avut un scop. „Expediția „Ultima frontieră” a început ca o continuare logică a celor câteva expediții pe mare făcute deja în ultimii ani. Am pornit la drum împreună cu alți camarazi, cu o parte din ei deja am fost în alte expediții și ne-am coagulat ca echipă, iar scopul principal al expediției noastre pe lângă impresii, peisaje și aventuri a fost și cercetarea schimbărilor de climă, mai ales în regiunile polare ale planetei noastre. Încălzirea globală, microplasticul din ape, schimbarea comportamentului și a structurii faunei din aceste regiuni”.

„În așa gen de expediții, foarte periculoase sau extrem de periculoase, în zone unde ajutorul medical sau paza de coastă nu are fizic capacitate să intervină sau să te salveze, se semnează declarație pe propria răspundere în care se indică persoane de contact în caz de accident sau moarte și se abolește de orice răspundere echipa sau organizatorul cu care mergi în această expediție. Persoanele își asumă pe propria răspundere toate posibilele consecințe. Din fericire nimeni nu a avut  de suferit în această expediție, organizarea fiind impecabilă, toată lumea fiind instruită privind tehnica securității și toate regulile de bază  fiind respectate”.

Anatol Untură a recunoscut că, la celălalt capăt al pământului, „psihologic, e cel mai dificil în așa expediții, când îți dai seama că fizic nu poți renunța odată  ce ai pornit”. „Oricât de mult nu ți-ai dori să te întorci pe mal, nu ai cum. Barca e în mijloc de ocean și nimeni nu te poate recupera. Dor de cei de acasă, puțină panică, puțină frică, dar care toate dispar după câteva zile când înțelegi că tu conduci barca și nu ea pe tine, tu înfrunți valurile și nu ele pe tine și tu învingi vânturile și nu invers. Pe barcă timp liber nu prea ai, e foarte multă muncă, dar în scurtele clipe de răgaz discutam despre planurile de mai departe, montam video sau priveam filme științifice despre Antarctica”.

Canalul Drake, care leagă Antarctica de America de Sud, e cunoscut drept cel mai drastic. De-a lungul istoriei, au naufragiat mai multe bărci. „Dificultăți am avut multe, dar nici una critică.  Am avut furtuni de înfruntat, am rămas fără motor de câteva ori, câteva ore bune, asta însemnând lipsa de electricitate și căldură, iar însuși în Antarctica am avut o problemă cu un Leopard de Mare care era obsedat de bărcuța noastră gonflabilă, fapt ce a rezultat în distrugerea definitivă a bărcuței. Leopardul din curiozitate a mușcat-o peste tot. În linii mari a fost fun, iar cu o echipă de entuziaști orice dificultate trece rapid, gluma și spiritul de echipă învinge orice”.

„De acolo ne-am întors cu un film de 12 episoade despre expediția noastră, un film care a rulat la TV8 și care urmează să mai ruleze odată în ajunul sărbătorilor de iarnă. Filmul îl puteți găsi și online urmând hashtag-ul  #ultimafrontieră. Din talismane, unii dintre colegi și-au făcut câte un tatuaj. Dan Untură, de exemplu, și-a făcut un tatuaj o barcă cu toate pânzele sus, un tatuaj tradițional al marinarilor care au trecut strâmtoarea Drake”.

Întrebat despre costurile într-o asemenea expediție, Anatol Untură a aruncat o listă preliminară și a oferit câteva explicații pentru cei care și-ar dori să-i ia exemplu pentru a cutreiera în lung și în lat Terra. Cert este faptul că echipajul trebuie să fie ghidat de o persoană care cunoaște bine apele și însăși pregătirile înainte de plecare în expediție pot dura luni. „Astfel de expediții nu au un cost fix, depinde de foarte mulți factori, de la barcă, echipaj, itinerar și durata expediției. În cazul nostru, noi ne-am ocupat cap-coadă de organizarea expediției și ea ne-a costat aproximativ 100 000 – 110 000 euro, însemnând un aport de aproximativ 10 000 euro de persoană, desigur fără a lua în calcul costul biletelor de avion, cazarea pe uscat, ect., vorbim strict de costurile expediției. Este o expediție scumpă, dar o expediție care ți se întipărește pentru totdeauna în minte, o expediție pe care poți să o povestești nepoților, care nu se compară cu all-inclusive oriunde în lume și cel mai important este că avem un film de 12 episoade pe care îl putem privi la bătrânețe pentru a ne amintim de experiența noastră”.

Atunci când au ajuns la Polul Sud, nu au dat de zăpadă, ci de un țărm stâncos și pietros. „Schimbările cel mai mult sunt vizibile în zonele polare, acolo unde clima era tradițional rece de-a lungul secolelor. Anul acesta însă în peninsula Antarctica am avut aproape 20 de grade de căldură, un lucru nemaiîntâlnit în toată istoria măsurărilor meteo. De asemenea, din discuțiile cu savanții de la aceste stații polare am confirmat că, într-adevăr, clima s-a schimbat, zăpadă nu mai este, precipitațiile sunt mult mai mici și chiar în America de Sud, în Ushuaia (acolo de unde a pornit expediția noastră) toți localnicii s-au arătat îngrijorați că este cea mai călduroasă vară, iar ei deja pot face baie în lacurile glaciare, ceea ce nu s-a întâmplat până acum.  Nimeni din cei întâlniți de noi nu a negat schimbările de climă. Trebuie să ne îngrijorăm cu adevărat, așa cum vedem și la noi, în Republica Moldova, nu mai avem ierni cu zăpadă de ani buni”.

Aici am văzut necesar să-l întrebăm pe „Champion of Change” despre Greta Thumberg, o activistă de mediu suedeză care încearcă să oprească încălzirea globală și schimbările climatice. „Fenomenul Greta Thumberg este un fenomen controversat din cauza mai multor factori, dar dacă e să lăsam la o parte vârsta ei și lipsa de experiență care au fost intens criticate, principalul mesaj livrat de Greta este unul pozitiv – trebuie să atragem atenția la schimbările de climă, trebuie să ne îngrijim cât mai mult de planeta noastră și ceea ce lăsăm noi copiilor noștri, pentru că nu avem o planetă de rezervă și nici un alt plan de a supravețui în afara acestei planete. Trebuie să fim atenți la cum consumăm, ce consumăm, să studiem cât mai mult subiectele ecologice, să protestăm unde este cazul, dar să nu uităm și să mergem la școală, pentru că multe din cele ce se întâmplă acum cu planeta noastră sunt cauzate de neștiință și necunoaștere a proceselor și evenimentelor care se întâmplă în lanțul climateric”.

„Desigur că viața tuturor în această pandemie s-a schimbat radical, deprinderile de viață nu vor mai fi la fel. Ce ține de mine și domeniul meu de activitate în general a fost un an nu chiar rău, pentru că industria IT a crescut în această perioadă, toate afacerile ieșind în online și organizându-și reprezentanțe pe net. Ca părinte a fost dificil, mai tot timpul copiii au fost acasă și plictiseala generală și-a lăsat amprenta. Lecțiile online desigur că nu sunt o substituție completă a școlii tradiționale, dar oricum e mai bine așa decât lipsa lor totală.  În România nu se diferă cu mult procesul educațional față de cel din Republica Moldova, la fel e online, la fel sunt copii care au posibilitatea să urmeze lecțiile online și copii care nu au posibilitatea”.

Anatol Untură se numără printre cei care s-au implicat activ la colectarea banilor pentru susținerea eroilor care luptă cu Covid-19. „La început de pandemie, împreună cu Ana Racu și Victoria Dunford, am pornit o inițiativă socială numită „Împreună pentru voi” în cadrul căreia am reușit să adunăm 5 milioane de lei, bani care au fost donați instituțiilor primare și liniei întâi în lupta cu COVID-19. Mulțumim foarte mult sutelor de oamenilor care au donat și în special marilor companii, pe care le puteți găsi pe pagina noastră de Facebook. Toate fondurile adunate au ajuns la spitalele din țară, nu doar la cele municipale, și banii și echipamentele, ventilatoare, dezinfectanții au fost de un mare ajutor în prima fază a pandemiei, când toată lumea era derutată iar instituțiile sanitare nu aveau un protocol clar sau posibilități materiale de a asigura fluxul mare de bolnavi”.

„În general noi, moldovenii, suntem săritori la nevoie. E suficient să facem o mică căutare pe internet, ca să vedem că există site-uri care ajută. Acolo vedem câte zeci și sute de cazuri au fost soluționate. Copii ajutați, boli ameliorate, familii care și-au găsit o casă etc. Donăm cu toții din puținul pe care îl avem. Chiar și așa, moldovenii sunt receptivi și gata să schimbe vieți. Ar fi bine ca și statul, care e principala sursă de ajutor pentru popor, să fie mai receptiv, dar într-un final să nu uităm că statul suntem noi și de atitudinea fiecăruia din noi depinde cum vor trăi mai departe oamenii și generațiile care vin”.

Anatol Untură ne-a dezvăluit că planifică o expediție în niște regiuni mai calde în următorul an. Vrea să reușească, chiar dacă pandemia i-a dat multe planuri peste cap, dar încearcă să țină pasul și speră la un viitor optimist.

Champions of Change 2020 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.

Ți-a plăcut articolul? Susține inițiativele tinerilor cu o donație pe Patreon!
Previous Concurs de modă „Peceorskie kaștani”, Kiev, ediția XX-a
Next LECȚII GRATUITE LA FIZICĂ, MATEMATICĂ ȘI CHIMIE
Youth.md
About the author

Youth.md

No Comment

Leave a reply

Apreciază articolul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four × 1 =