În ultimii ani, turismul național a început să fie din ce în ce mai valorificat. Deși are o suprafață mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potențial turistic, reprezentat de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită diversitate de rezervații peisagistice sau landșafturi naturale de valoare europeană și mondială.
Descoperă 3 trasee recomandate pentru marii amatori de drumeții.
Rezervația peisagistică Poiana-Curătura
Rezervația peisagistică Poiana-Curătura-Tarasova este o arie protejată între satele Poiana din raionul Șoldănești și Tarasova din raionul Rezina, cu o suprafață de 692 ha. Aria cuprinde versanți abrupți, pe alocuri stâncoși, pe malul drept al Nistrului, acoperiți cu tufăriș, precum și canioane, care se deshid spre Nistru la nord-vest de satele Poiana și Curătura. Pe această porțiune se găsesc terasele vechi ale Nistrului, care formează ieșituri abrupte cu o lungime de 50–70 m peste alte terase mai tinere.
Rezervația este populată de multe specii de plante rare: vișin turcesc, drobușor, bârcoace, drob etc. În condiții secetoase crește teiul argintiu. Pe traseul acestei drumeții se găsește cascada Socol, cu o înălțime de aproximativ 35 de metri. Aceasta se află la 3 km distanță de localitatea Socola, raionul Șoldănești.
Rezervația peisagistică „Climăuții de Jos” și satul Vadul-Rașcov
Rezervația peisagistică „Climăuții de Jos” este o arie protejată, situată la sud de satul Climăuții de Jos, raionul Șoldănești, Republica Moldova, cu o suprafață de 668 ha. Un interes deosebit îl prezintă porțiunea defileului situat în partea de jos a Cușmircii (sat din raionul Șoldănești), cu apă multă, care are o lungime de circa 10 km. Defileul are o adâncime de 150–200 m. Pe această porțiune râulețul intersectează de două ori lanțul de stânci formate de Marea Sarmatică „Țiglău” și „Movila”, evidențiind stâncile pitorești aproape abrupte.
Fundul defileului este îngust, cu multe praguri, are o lățime mai mare (600-700 m) în partea de sus, unde râulețul cotește formând cascade și gropi, dintre care „Groapa Lidiei”. Aceasta are o adâncime de 4-5 metri, dar și o poveste în spate, pe care o puteți auzi de la localnici. Ca să ajungi la Groapa Lidei, mergi pe cărărușa de pe malul râulețului Cușmirca în direcția „munților” Climăuților de Jos, și nu în direcția râului Nistru.
Vadul-Rașcov este satul învecinat cu Climăuții de Jos, care ascunde la rândul său peisaje, dar și istorii de neuitat. Monumentul reprezentativ al comunei evreiești este cimitirul de la Vadul Rașcov. Se zice că cimitirul evreiesc de aici este cel mai mare din Republica Moldova și unul dintre cele mai mari cimitire evreiești din Europa de Sud Est. La momentul prezent, nu mai există nici o familie de evrei aici, însă istoria acelor familii și-au lăsat amprenta asupra culturii localității.
Tot în aceasta localitate s-a născut regretatul poet Dumitru Matcovschi. Casa părintească a acestuia acum a devenit Casa-muzeu Dumitru Matcovschi. Dincolo de mica portiță, gospodăria construită după arhitectura autentică istoriei noastre alături își așteaptă vizitatorii. Râul Nistru este chiar lângă grădina casei-muzeu, ceea ce creează o atmosferă pitorească, ca din povești.
Rezervația peisagistică Cosăuți
Rezervația peisagistică Cosăuți este o arie protejată, situată lângă satul cu același nume din raionul Soroca, cu o suprafață de 585 ha. Pe lângă faptul că localitatea e cunoscută datorită extragerilor de piatră din apropiere, aceasta se pare că mai are și alte frumuseți. Drumeția ar începe de la Mănăstirea Cosăuți, care pe lângă principala construcție, se extinde către rezervația naturală. Mergând spre inima pădurii vom descoperi Mănăstirea din Cretă, o chilie individuală de pe malul drept al Nistrului, denumită astfel de localnicii din sat.
Lăsând teritoriul mănăstiresc în spate și îndreptându-ne spre pădure, vom observa Izvorul sfânt sau fântâna-șipot cu apă curativă. Izvorul este situat la început de pădure, lângă el fiind amenajat și un loc special pentru scăldat. Se spune că apa izvorului este tămăduitoare, oamenii venind să se scalde, crezând în puterea tămăduitore a apei.
Pădurea “Stânca-Jeloboc” este situată la nord-vest de orașul Soroca, între satele Cosăuți și lorjnita, și ocupa la moment o suprafața de circa 900 ha. “Stânca-Jeloboc” reprezintă o rămășiță a marilor păduri nistrene, împreună cu câteva masive forestiere rămase până azi (pădurea “Mălăciuni”, defileul “Peștera lui Bechir”, Pădurea Voloavei etc.). Acestea au alcătuit vestiții Codrii ai Sorocii, care s-au păstrat până prin anii 1850. Folosirea lemnului ca material de construcție pentru flota maritimă rusă pornește anume în perioada 1770-1860, de unde s-a început despădurirea masivă.
Ulterioarele războaie au grăbit reducerea suprafețelor silvice din bazinul Nistrului. Stâncile şi pietrele enorme ascund câteva peşteri mici şi numeroase grote naturale. Cea mai vestită peşteră poartă denumirea de „Peştera la Beci”. Intrarea în această peşteră este distrusă de vizitatori, obsedați de legendele despre comorile ascunse în subteran.
Cu milioane de ani în urmă, când abia se forma albia Nistrului, aici au crescut lanţuri întregi de stânci, ascunzând grote. Pe timpuri, după mărturisirile băştinaşilor, în unele peşteri se putea pătrunde liber pe brânci la câţiva metri în adâncime. Amplasată pe malurile stâncoase ale batrânului Nistru, pădurea adăpostește râpi, văgăuni și canioane.
Apa, de la izvoare sau ploi, se scurge spre Nistru, „dezvelind” rocile stratificate. Bolovani mari de gresie, granit și calcar sunt prezenți atât pe malurile Nistrului, cît și in apele lui. În locurile adânci se formează vârtejuri, iar râul devine greu navigabil. Cotitura mare a Nistrului și stâncile cu păduri întinse de-a lungul lui creează un peisaj unic în felul său.
Nu ezita să ne urmărești și pe paginile noastre de Facebook, Instagram și Telegram pentru a fi la curent cu toate oportunitățile pentru tine!
Reporter Youth.md: Jidraș Valeria
No Comment