Top 5 locații turistice pentru iubitorii de adrenalină și macabru

Istoria oricărei națiuni păstrează în adâncurile sale un adevărat tezaur de  legende și mituri. Unele mai impresionante decât altele, eroice sau macabre, aceste legende ne împărtășesc din tainele evenimentelor, personalităților sau locurilor istorice, care în timp au devenit unele dintre cele mai vizitate obiective turistice. Unii oameni au o pasiune deosebită pentru tainele trecutului, pentru palatele bântuite de stafii, construite în stil victorian sau pentru filmele horror despre fantome și strigoi. Dacă adori și tu intriga din jurul acestori locații misterioase ori ai aceeași pasiune pentru horror și emoții puternice, atunci acest articol îți va încinge curiozitatea!

Pădurea Trivale

Pentru început, vreau să-ți recomand un parc celebru din România, situat în orașul Pitești, județul Argeș. Istoria parcului începe în anul 1900, când fusese începută construirea acestuia după planul renumitului arhitect, Edouard Redont. Îndesișul copacilor ascunde un conac părăsit, despre care localnicii povestesc tot felul de întâmplări înspăimântătoare. De asemenea, prin orașul Pitești, de zeci de ani circulă trei  povești populare ce țin misterele acestui loc.

Prima istore zice că trăia odată prin aceste locuri o fată de boier, care se îndrăgostise de slujitorul tatălui său. Tatăl, însă, nu vroia să-și mărite fata cu un băiat din clasa de muncitor, de aceea o căsătorise cu  un nobil bătrân. În ziua nunții, ea ar fi fugit cu iubitul ei. Înfuriat, tatăl fetei i-a prins pe fugari și în chinuri groaznice l-a omorât pe bietul băiat, iar iar apoi a decapitat-o și pe fiică. De atunci, se spune că o mireasă fără cap bântuie acel parc, ea ivindu-se noaptea în fața cuplurilor necăsătorite, care se plimbă prin apropiere, urmărindu-i timp de 5 secunde și după făcându-se nevăzută. 

Castelul Banffy

Acest fabulos monument de arhitectură românească, care a fost construit și restaurat de nenumărate ori în perioada 1437 – 1890, aflându-se în localitatea Bonțida, România. Acesta are o istorie impresionantă, rezistând ca prin minune în timpurile de criză, război, cât și în perioada comunistă. Acest ansamblu de stil renascentin și baroc a fost proiectat de patru arhitecți germani din Transilvania și este protejat prin lege de stat.

„Versailles-ul Transilvaniei” a fost folosit de nemți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca spital militar, iar mai apoi, comuniștii l-au utilizat drept reședință a cooperativei agricole, după care drept  depozit. Una dintre cele mai populare istorii răspândite printre localnici în ceea ce ține de soarta actuală a castelului, ține de observarea unor anumite figuri transparente ale unor soldați. De asemenea, vizitatorii atracției turistice au declarat că aud voci sinistre prin coridoarele edificiului, iar  fotografiile acestora fixează entități inexplicabile.

Castelul Frankestein

Lăsând în urmă aceste locații românești, ne îndreptăm spre Germania, la doar câțiva kilometri de orașul Darmstadt. Acolo găsim ruinele cetății ducilor von Hessen, atestat pentru prima oară în 1252. Acest castel este asociat cu numeroasele legende cu dragoni, eroi și monștri. Cel mai cunoscut mit ține de Johann Konrad Dippel, care s-a născut aici în 1673 și a fost un alchimist. El a creat un ulei cunoscut cu denumirea de Ulei Dippel – un  echivalent al elixirului vieții.

Dippel a încercat să cumpere castelul în schimbul formulei sale, dar oferta desigur că fost respinsă. Există zvonuri, potrivit cărora, în timpul șederii sale la castel, Dippel a practicat experimente medicale pe cadavre exhumate. Un cleric local ar fi avertizat biserica că alchimistul a creat un monstru care a fi fost adus la viață de un fulger. Există localnici care susțin și astăzi că acest lucru s-ar fi întâmplat în realitat; și că această poveste a fost legată de mama vitregă a lui Shelley și de frații Grimm, vestiții scriitori germani. 

Poveglia

Poveglia este o insulă mică situată între Veneția și Lido, în Laguna Venețiană, nordul Italiei. Aceasta apare pentru prima dată în cronicile timpului prin anul 421; fiind  populată până în 1379, când locuitorii acesteia fugiseră de război. Timp de mai bine de 100 de ani, începând cu 1776, insula a fost folosită ca stație de carantină pentru cei care sufereau de ciumă și alte boli; iar mai târziu drept spital de boli mentale, care fusese închis în 1968. La scurt timp după, insula devenise o stație de carantină pentru navele care soseau în Veneția în secolul al XVIII-lea; iar mai târziu fuseseră descoperite urme de ciumă pe două dintre acestea.

Insula a fost închisă și folosită pentru a găzdui oameni cu boli infecțioase; dând naștere la legendele despre venețienii bolnavi în așteptarea morții. Un medic ar fi experimentat pe pacienții săi bolnavi mental lobotomii. Potrivit diverselor rapoarte, făcute publice recent de Travel Channel, medicul a sărit de pe clopotniță în anii 1930 după ce a susținut că a fost vizitat de fantome. Zeci de ani mai târziu, locuitorii din apropiere susțin că încă mai aud clopotul; deși a fost scos de acolo cu mulți ani înainte. Raportul respectiv, intitulat „Istoria fantomelor”, relevă, de asemenea, că unele lucrări de restaurare au început recent; dar „s-au oprit brusc fără explicații”.

Fortăreța Manoel

Măreața cetate este situată pe insula Manoel din Gżira, Malta. A fost construită în secolul al XVIII-lea de Ordinul Sfântului Ioan, în timpul marelui maestru António Manoel de Vilhena; în cinstea căruia a și  fost denumită. După o scurtă ocupație franceză, care a început în 1798, armata britanică a preluat fortăreața în 1800. Aceasta a fost grav avariată în cel de-al Doilea Război Mondial, dar a fost restaurată la începutul secolului XXI-lea și acum se află în stare bună. Fortăreața este cunoscută în mare parte datorită unei legende urbane; care circulă prin regiune, ce relatează faptul că ar fi bântuită de Cavalerul Negru, care poartă armura Ordinului Sf. Ioan și seamănă cu Marele Maestru de Vilhena.

În anii 1940, cavalerul a început să se ivească din ruinele Capelei Sfântului Antonie din Padova, care fusese bombardată în al Doilea Război Mondial. Când dărâmăturile din capela ruinată au fost curățate, muncitorii au raportat că cavalerul le supraveghea munca. Când s-a deschis cripta de sub capelă, s-a constatat că aceasta a fost vandalizată și rămășițele cavalerilor, care au fost îngropați acolo, au fost împrăștiate. După ce cripta a fost restaurată și oasele au fost reînhumate, Cavalerul Negru a încetat să mai apară. În 1980, cripta a fost vandalizată pentru a doua oară, iar Cavalerul Negru ar fi început să apară din nou.

Dacă ai ajuns cu cititul până aici, aș dori să mai adaug că aceste locații sunt fascinante, atât prin frumusețea lor arhitecturală, cât și prin tainele adăpostite de legendele păstrate din străbuni. Acestea lopot fi considerate o sursă inspirațională pentru pasionații de literatură și istorie, îmbogățindu-i cu experiențe inedite pe cei aflați mai mereu în căutare de noi  aventuri și senzații tari. 

Reporter Youth.md: Ciochină Sofian

Urmărește-ne și pe paginile noastre de Facebook, Instagram și Telegram și fii la curent cu toate oportunitățile pentru tine!