Tineri cu care ne mândrim: Cristian Chiriţă

Cristian Chiriță este, la doar 17 ani, un sportiv de performanță la tenis de masă, campion mondial în concursul pe echipe și posesor al titlului de Maestru al sportului. În interviul ce urmează, veți cunoaște istoria de succes a acestui tânăr moldovean.

Pentru început , povestește-ne unde te afli acum și cu ce te ocupi.

În prezent, stau în România, municipiul Câmpulung Muscel (judeţul Arges), unde mă aflu din 2014. Sunt legitimat la unul dintre cele mai bune și mai puternice (mă refer la jucători și antrenori) cluburi din România, care se numește Clubul Sportiv Pristavu. Tot aici fac studii la Liceul cu Program Sportiv.

Care a fost reacția ta atunci când ai aflat că ești inclus în Cartea de Aur a Moldovei?

Domnul Denis Roșca, autorul acestei Cărți, a vorbit cu mama mea. I-a cerut detalii și informații despre activitatea mea și, din câte am înțeles, a existat o preselecție, în urma căreia am fost acceptat. Sincer, am fost uimit și totodată mândru. Sunt mândru că rezultatul muncii mele a fost observat și apreciat. Le datorez foarte mult antrenorilor mei din Moldova (la acel moment) – dna Natalia Smirnova, dl Mark Granovschii si dl Eduard Gorinstein, cărora le mulțumesc din suflet. Fără ei nu aş fi putut ajunge jucător performant de tenis de masă, nici obține titlul de Maestru al sportului al Republicii Moldova.

Ne duci faima în întreaga lume prin intermediul tenisului de masă. Ce înseamnă pentru tine cuvântul „faimă”? Poate ea fi o motivație?

Faimă… aș numi-o prestigiu mai degrabă. Şi este, desigur, o motivație. Am fost onorat să reprezint, până în 2015, Republica Moldova la nivel internațional, cu rezultate foarte bune pentru țară. Așa a aflat lumea că în Moldova se joacă tenis de masă și că se va juca mereu. În 2015, la hotărârea mea și cu permisiunea administrației clubului Top Spin USM (Chișinău, unde am jucat) am fost inclus în Lotul Național al României de juniori si de atunci reprezint România. Pentru mine, acest transfer este o creștere pe plan profesional, muncesc pentru a-mi face o carieră în acest domeniu ca jucător profesionist la nivel european și chiar mondial.

Cu ce te mai ocupi în afară de tenis?

Învăț în continuare, pentru a nu rămâne în urma colegilor de clasă (nu îmi pot permite să fiu slab la învățătură, nu cobor mai jos de media 9-9,5), chiar dacă este greu să combin școala cu antrenamentele și deplasările. În afară de tenis de masă mai joc fotbal și baschet, într-un cuvânt – sunt pasionat de sport, de comunicare și, ca orice adolescent, de muzică, care mă ajută să mă relaxez.

Știu că ai obținut mai multe premii la concursuri internaționale. Care este, totuși, cea mai mare distincție pentru un jucător de tenis de masă?

Este visul oricărui jucător să obțină medalia de aur la Campionatele Europene și Mondiale, pentru că acolo se vede cel mai bine rezultatul muncii tale zilnice. În anii 2015-2017, am avut puține deplasări la nivel internațional, din cauza transferului Conform Regulamentului ITTF. În schimb, am obţinut rezultate bune la nivel național, în România: Top 12 juniori I 2017- locul 2, Cupa Federației juniori I – locul 1. În 2016 și 2017, m-am clasat pe locul 2 la cel mai puternic concurs – Superliga Ro, lucru care s-a întâmplat în premieră. Sper că la anul voi ocupa locul 1.

Deși ai avut mult succes până acum, sunt sigură că ai deja niste gânduri în privința carierei tale pe viitor. Poți să te împarți cu ele?

Scopul meu este o carieră în acest sport, ca jucător profesionist, în paralel cu studiile la facultate. Un vis pentru care voi munci foarte mult va fi deschiderea unui club unde voi putea învăța și promova copii talentati, dar asta va fi când voi sta bine pe picioare și voi avea destule resurse pentru a-mi îndeplini acest vis. E o muncă grea, dar voi munci mult și cu sârguință pentru a-mi atinge scopul.

Ce sfaturi ai putea oferi tinerilor care râvnesc la un succes ca al tău?

Știu că există mulți copii talentați. Însă pentru a avea succes în tenisul de masă, trebuie să-l faci din suflet, să muncești foarte mult și să nu te dai bătut niciodată, să treci de fiecare etapă cu o încredere colosală. Cu timpul, toate visele devin realitate. Pentru aceasta, copiii trebuie să fie susținuți de părinți și de antrenori. Ei sunt principalii îndrumători şi trebuie să reprezinte un exemplu de viaţă.

Cine te-a susținut în această cale pe care ai parcurs-o pentru a deveni cel care eşti acum?

Pe tot parcursul dezvoltării mele în cariera de tânăr sportiv, am intâlnit diverse greutăți, obstacole peste care, fără ajutorul părinților și al antrenorilor, nu aș fi putut trece. Le mulțumesc din suflet pentru că au crezut atunci în mine, la începutul dezvoltării mele, și cred în mine până în ziua de azi.