Discuția cu următorul Campion al schimbării se poate rezuma la celebra expresie: „Avem două vești, una proastă, alta bună. Cu care începem?”. După rețeta clasică, ar trebui să începem cu cea proastă. Ei, bine, vestea proastă este că, din păcate, Republica Moldova a ratat în ultimii 30 de ani o mulțime de oportunități de dezvoltare, ceea ce o clasează în prezent aproape de coada țărilor post-sovietice. Vestea bună este că țara noastră are totuși un mare potențial de dezvoltare, care poate fi valorificat, cu efortul și implicarea oamenilor care-și doresc și știu cum să facă schimbarea. Despre cum se face această schimbare cu pași mici, dar extrem de importanți, vorbim cu economistul Viorel Chivriga, membru al echipei de experți „IDIS Viitorul”.
„În 30 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova putea să arate altfel. Avem exemplul țărilor baltice, Estonia, Lituania și Letonia, care în această perioadă au făcut un salt enorm, comparativ cu Republica Moldova. Văd un exemplu în ele care putea fi urmat de Republica Moldova. Din păcate, mersul țării noastre arată că în toți acești ani s-au făcut mișcări foarte haotice, care au dus la deturnări foarte mari de la drumul corect pe care trebuia să-l urmeze Republica Moldova. 30 de ani este foarte mult, este o perioadă care coincide aproape cu perioada de viață a unei generații cel puțin”.
În ultimii ani, o mare parte dintre activitățile sale profesionale sunt dedicate proiectelor de dezvoltare a localităților rurale. Cu aportul său și susținerea Estoniei în Republica Moldova au fost create și au început să activeze primele GAL-uri – Grupuri de Acțiune Locală (entități care prevăd parteneriate dintre reprezentanți ai sectorului public, ai sectorului privat și ai societății civile, care acționează în comun și au scopul de a realiza proiecte de dezvoltare rurală).
„Unul dintre aceste GAL-uri cuprinde zona defavorizată Cula. Asta este unica regiune din Republica Moldova care a fost considerată regiune defavorizata și acest lucru este indicat într-o hotărâre de Guvern, dar care de fapt nu a prea adus rezultate pentru regiune.
Pentru noi este foarte important să atingem rezultate bune în dezvoltarea regiunilor și încercăm să găsim niște ecuații cu mai multe necunoscute, care fiind rezolvate, să ducă la apropierea țării noastre de țările europene”.
O mare parte dintre proiectele care apar și sunt puse pe picioare în aceste regiuni sunt pe paliera turismului. „Într-o zonă defavorizată credem că turismul este un sector care trebuie dezvoltat, deoarece are multe șanse să devină un sector destul de puternic în economia regiunii. Am lucrat în localități care sunt considerate sărace, dar ele nu sunt sărace ca destinații turistice și din perspectiva oamenilor buni care locuiesc aici.
De exemplu, la Măgurele am avut două proiecte: unul a fost axat pe o destinație turistică, iar a doua, pe oferirea suportului unei gospodării țărănești specializată în domeniul apicol și colectare plantelor medicinale, un element care în opinia mea este foarte interesant și cu multe perspective.
La Cornești am finanțat construcția unei piețe agricole pe traseul internațional care trece prin această localitate. A fost pentru mine o plăcere să văd că exact peste două zile de la inaugurare, piața era plină.
Pe de altă parte am ajutat Rezervația Naturală „Plaiul Fagului”. Colegii de la Ungheni au fost susținuți foarte mult de Ambasada Poloniei în acest sens. Au fost cumpărați stupi noi, roiuri de albine, a fost reparată Casa Vânătorului. Eu văd mari perspective pentru Rezervația „Plaiul Fagului” nu doar pe paliere turistică, dar și economică. Aceasta ar putea deveni o generatoare de idei și experiențe inedite nu doar pentru antreprenorii din zona Ungheni și Călărași, dar pentru întreaga țară. Aici există posibilități imense de a învăța oamenii, de a le arăta că în Moldova se poate, că în Moldova pot fi create afaceri bune și că mediul rural are viitor”.
„La Ștefan Vodă au fost realizate proiecte diferite, iar unele chiar inedite. Vorbim aici despre Complexul Istorico-Turistic „La Cișmea”, care i-a debusolat și pe estonieni, când au venit să vadă rezultatele proiectului. Ei au înțeles că de fapt direcția este una corectă.
Pe de altă parte, am ajutat pensiunea „Casa Veche” din Palanca, una dintre perlele turistice din zona de sud a Republicii Moldova, care împreună cu „Etcetera” și „Curtea porumbeilor”, o altă pensiune la care lucrăm acum, vor fi piatra de fundament pentru turismul rural în zona de sud țării.
O parte importantă a acestor proiecte de dezvoltare rurală este preluarea experiențelor pozitive din țările baltice, dar și țările vecine. Un exemplu în acest sens este și localitatea Bușa din Ucraina, aflată la doar câțiva kilometri de Soroca, care a reușit în ultimii ani să accelereze mult datorită turismului. „În 2021, în trei localități avem de gând să organizăm ateliere de sculptură în piatră și în lemn, care o să creeze baza unor atracții turistice asemănătoare cu cele de la Bușa”.
O altă posibilitate de dezvoltare a localităților rurale, în opinia lui Viorel Chivriga, este și implicarea migranților în realizarea diferitor proiecte benefice satelor.
„Sunt foarte mulți oameni care au revenit în țară și investesc în afaceri de succes, cum ar fi antreprenorul Igor Golban din sudul țării. Avem de asemenea un cluster al tinerilor antreprenori în satul Mihăileni, care include și foști migranți, susținuți acum de PNUD. Sunt și oameni care se află acum peste hotare, dar care investesc în țară și fac lucruri extraordinare, precum este Olga Petrovscki. Întreprinderea creată de ea este una dintre cele mai interesante din r. Glodeni. Este vorba despre o livadă irigabilă de nuc, ce se întinde pe o suprafață de peste 100 ha. Întreprinderea face exporturi și în țările europene.
Migranților le pasă foarte mult de oamenii care au rămas în localitate și adesea cel mai mare aport al lor constă în campaniile de caritate pe care le organizează, dorința de a ajuta copiii și bătrânii din localități. Dar pe lângă fluxul de bunuri și bani pe care aceștia îl asigură, contează foarte mult dragostea pe care aceștia o au pentru localitățile de unde au plecat”.
Pasul decisiv pe care trebuie să-l facă autoritățile țării noastre pentru a duce schimbarea până la final constă în crearea unei viziuni complexe de dezvoltare a mediului rural, este de părere Viorel Chivriga: „Dacă ar exista această viziune, în zece ani mediul rural ar putea fi transformat în totalitate într-un loc unde tinerii ar vedea condiții și ar vedea perspective de a-și construi un viitor prosper”.
Amintim că Gala Champions of Change 2020 se va desfășura pe 29 decembrie, ora 14.00, unde câștigătorii vor fi premiați, iar trei dintre ei vor obține un grant de 1000 de euro.
Champions of Change 2020 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.
No Comment