Deși cu toții cunoaștem cele 12 luni ale anului, îndeosebi consecutivitatea lor, puțini însă sunt cei care au studiat și vechea lor denumire. În mitologia tradiției populare, lunile erau considerate „cei 12 fii ai Anului”. Lunile anului, prin numele lor, sugerau o activitate din viața oamenilor, o tradiție ale acelei perioade sau veneau ca o descriere a stării vremii.
1. Ianuarie
Cel mai mare dintre fiii Anului, Ianuarie sau „Gerar” mai era cunoscut în trecut și sub denumirea de „Genarie”, „Ghenarie” sau „Calindariu”. Fiind considerată una dintre cele mai reci luni, cu temperaturi scăzute și zăpezi, arhaica denumire venea ca o confirmare a vremii. Era luna în care se dădeau petreceri de începerea Noului An și în care se vedea cum vor fi temperaturile în perioada următoare: dacă în ianuarie nu e timp geros, atunci așa va fi vremea în martie și aprilie. Dacă însă era frig, cu siguranță în februarie avea să ningă.
2. Februarie
Denumirea populară a lunii februarie era ,,Făurar” sau ,,luna lupilor”. Se spune că în această perioadă oamenii începeau a-și pregăti instrumentele agricole, fie le luau de la reparat, fie își făureau altele noi, reușind să le facă până la venirea primăverii. La fel ca și ,,Gerar”, februarie se considera o luna deosebit de nemiloasă, venind cu geruri și viscole mari. În tradiția populară se spune că în februarie, două săptămâni îngheață tot, iar în următoarele doua se dezgheață.
3. Martie
Luna martie era cunoscută drept ,,Mărțișor”, veche tradiție din arealul românesc care presupunea prinderea la piept a celor două fire împletite albe și roșii în prima lună a primăverii. Respectiv de la frumosul element, caracteristic perioadei respective a rezultat denumirea. Alte surse prezintă și alte echivalente ale lunii martie în tradiția populară: „Mart” – luna în care vremea se încălzește treptat și încep muncile pământului. Martie mai este denumit și „Germănar” („Încolțitorul”), reprezentând perioada cand plantele încep să germineze. Tot atunci încep și zilele Babelor (zilele Martei sau Dochiei), tradiție îmbogățită de o mulțime de povești ce ilustrează lupta dintre iarnă și primăvara, dintre întuneric și lumină.
4. Aprilie
Aprilie sau „Prier” este o continuare a zilelor babelor Marta și Dochia. Denumirea se datorează faptului că se consideră că această perioadă din an este una foarte prielnică, când primăvara își intră în drepturi pe deplin. Cu toate acestea, vremea poate fi destul de schimbătoare, iar oamenii obișnuiau să numească vântul uscat al acelei perioade: „Traista-n Băț”.
5. Mai
Cea de-a treia lună de primăvară este cunoscută sub denumirea veche drept ,,Florar” sau din unele surse ,,Frunzar”, fiind considerată luna florilor și momentul în care toată natura înverzește.
6. Iunie
A șasea lună din an aduce temperaturi ridicate și dă startul unui nou anotimp. În tradiția populară, luna iunie este cunoscută drept ,,Cireșar” sau ,,Cireșel”, denumire care prezintă o caracteristică a acelei perioade și anume coacerea cireșelor.
7. Iulie
Temperaturile ridicate ale lunii iulie, îi purtase în trecut denumirea de ,,Cuptor”. Oamenii o considerau perechea lunii ,,Făurar”, mergând pe ideea că în funcție cât de frig a fost în februarie, atât de cald va fi în iulie.
8. August
Ultimă lună de vară e timpul în care se încep a strânge recoltele din grădinile oamenilor. Denumirea populară ,,Gustar” duce cu gândul la savurarea din plin a roadelor bogate, obținute după munca obositoare din ultimile luni.
9. Septembrie
Septembrie sau „Răpciune” este luna ce deschide ușa toamnei, cu vreme schimbătoare și strângerea roadei, care confirmă și numele. Totodată este și luna vinului – „Vinițel”, conform altor menționări. Dat fiind faptul că acum începe un nou anotimp, tradițiile populare vin cu unele concretizări. Astfel, dacă de „Răpciune” e cald, atunci luna următoare timpul va fi rece și cu multă umezeală. Dacă tună în septembrie e semn de multă zăpadă în luna lui „Făurar”. Dacă în septembrie înfloresc scaieții, atunci toamna va fi lungă și frumoasă.
10. Octombrie
Cea de-a doua lună a toamnei e cunoscută drept ,,Brumărel”, denumire care corespunde fenomenului caracteristic acestei perioade – bruma. E momentul în care vremea se începe a răci, iar vântul suflă mai cu putere. Oamenii își încheie lucrările în câmp și se pregătesc de întâmpinarea sezonului rece.
11. Noiembrie
Luna noiembrie, cunoscută în tradiția populară ca ,,Brumar”, păstrează rădăcina lunii anterioare. Aceasta, la fel, e caracterizată de fenomenul de brumă, iar vântul puternic scutură și ultimele frunze ale copacilor, anunțând apropierea iernii. În ultima zi din lună, oamenii puneau la încolțit în vase boabe de grâu, pentru a vedea cum va fi anul care se apropie.
12. Decembrie
Ultima lună a anului, cel mai mic fiu al Anului, dă startul începutului iernii. ,,Undrea” sau ,,Ningău” sunt denumirile populare ale lui decembrie, o lună, care, de altfel, e bogată în sărbători creștinești, dar și în diverse prevestiri pentru anul ce vine. Pe de altă parte, dacă în „Undrea” e ger, atunci anul va fi mănos, dacă e zapadă, atunci va ploua în timpul lui „Cireșar”.
Nu ezita să ne urmărești și pe paginile noastre de Facebook, Instagram și Telegram pentru a fi la curent cu toate oportunitățile pentru tine!
Reporter Youth.md: Jidraș Valeria
No Comment