Top 6 cele mai controversate cărți din istoria literaturii universale

Din cele mai vechi timpuri și până astăzi, în diferite epoci istorice, au existat cărți care au provocat o reacție puternică împotriva lor. Au fost cărți prigonite, care au circulat pe ascuns, arse în piața publică, în speranța că ideile prezentate vor dispărea odată cu paginile incendiate, cărți cu un destin aparte, care ar putea reprezenta cu ușurință subiectul unor alte cărți.

De la „Catrenele” lui Omar Khayyam și „Abatorul cinci” al lui Kurt Vonnegut până la operele lui Constantin Noica, Nicolae Steinhardt și Radu Gyr în România, pe vremea comunismului, ideile prezentate în unele cărți au fost considerate periculoase și s-a încercat anihilarea lor. Din motive politice, religioase sau morale, unele cărți s-au transformat în inamici publici. Să descoperim 5 dintre cele mai controversate cărți din toate timpurile și motivele pentru care au provocat reacții atât de puternice împotriva lor.

„Alice în Țara Minunilor” de Lewis Carroll. Cu greu ar putea crede cineva că această carte care a înfrumuseţat copilăria multora dintre noi a fost interzisă, la un moment dat, din variate motive. Și totuși lucrurile s-au întâmplat, ceea ce ne face să ne întrebăm dacă autorul este de vină sau percepția atât de stranie a unora dintre cititori. Cartea a fost interzisă în provincia Hunan din China, pentru că prezenta portretul antropomorfizat al unor animale. Generalul Ho Chien a considerat că modul complex de acțiune al unor animale le așează pe același plan cu oamenii, ceea ce este o insultă adusă acestora din urmă. Generalul chinez s-a temut că efectele acestei cărți asupra copiilor vor fi dezastruoase și, prin urmare, a interzis-o. De asemenea, cartea a fost interzisă și în unele zone ale Statelor Unite. La școlile din New Hampshire s-a considerat că volumul lui Lewis Carroll are conotații sexuale explicite și descrieri peiorative ale profesorilor și ceremoniilor religioase. Tot pe teritoriul Statelor Unite, „Alice în Țara Minunilor” a fost interzisă considerându-se că face aluzie la consumul de droguri.
„Ferma animalelor”, romanul alegoric publicat de George Orwell în 1945, a avut un destin cel puțin uimitor. Putem spune fără a exagera că volumul scriitorului britanic a devenit o armă în războiul rece. Interzisă de sovietici și promovată de CIA, „Ferma animalelor” a fost o carte care și-a găsit cu greu drumul către cititori și, chiar și astăzi, este interzisă în unele țări din lume. „Toate animalele sunt egale, numai că unele animale sunt mai egale decât altele” – aluzia destul de transparentă la deviațiile utopicului sistem comunist prezentate în roman sub forma alegorică a unei ferme a animalelor i-au creat lui Orwell numai probleme. De altfel, după publicare, cartea a fost interzisă în Uniunea sovietică și în alte țări comuniste. „Ferma animalelor” a fost interzisă și în Emiratele Arabe Unite, datorită faptului că autorul s-a folosit de imaginea antropomorfică a porcilor ca simbol al clasei opresive. Astăzi, romanul lui George Orwell este interzis în Coreea de Nord și cenzurat în Vietnam.
“Hamlet” de William Shakespeare. Hamlet este, cu siguranță, una dintre cele mai cunoscute piese de teatru din lume și, evident, cea mai cunoscută piesă a lui William Shakespeare. Ea prezintă răzbunarea prinţului Hamlet, care află că unchiul său, Claudiu, l-a omorât pe tatăl său pentru a-i lua tronul şi soţia. Piesa explorează şi trădarea, incestul, corupţia şi nebunia, fiind cea mai influentă tragedie din literatura engleză. Cu toate acestea, aceasta a fost interzisă în Rusia stalinistă (1922-1953), drama lui Hamlet fiind considerată incompatibilă cu regimul stalinist. În 1989, Israelul a interzis piesa în taberele de detenţie palestiniene. Pasaje din piesă au fost cenzurate de-a lungul timpului şi în Marea Britanie.
“De veghe în lanul de secară” de J. D. Salinger. Una dintre cele mai controversate lucrări de-a lungul timpului, azi ea apare în toate bibliografiile obligatorii. La început a fost interzisă în majoritatea bibliotecilor școlare din America, și nu numai din cauza faptului că părinții considerau că limbajul folosit este ofensator și de natură sexuală și pentru că descrie alienarea, prostituția și depresia. De la publicarea sa în 1951 şi până la finalul anilor ’90, cartea a fost interzisă în mai multe state americane, detractorii lui Salinger susţinând că romanul este imoral şi sexist. Romanul a devenit popular în rândul cititorilor adolescenţi pentru discursul despre confuzie, teamă, alienare şi revoltă. A fost tradus în toate limbile importante şi vinde anual 250.000 de copii. Protagonistul cărţii, Holden Caulfield, a devenit simbolul revoltei adolescentine.
“Lolita ” de Vladimir Nabokov. „Lolita, lumină a vieţii mele, văpaie a viscerelor mele. Supliciul meu, suflet al meu”. Cuvintele cu sonoritate de incantație prin care Humbert Humbert, un bărbat de 37 de ani, își proclamă iubirea față de Lolita, o fetiță de 12 ani, au șocat editurile și, ulterior, publicul. Romanul lui Vladimir Nabokov, „Lolita”, a provocat reacții foarte puternice, din considerente morale, multe edituri refuzând să publice povestea imaginată de scriitorul american de origine rusă. Povestea lui Humbert Humbert, bărbatul care se căsătorește cu o femeie doar pentru a putea avea o relație cu fiica acesteia, în vârstă de 12 ani a șocat opinia publică și nu doar în Statele Unite, unde a fost publicată până la urmă de o editură specializată în literatură pornografică. Francezii au interzis volumul semnat de Nabokov pe motiv de „obscenitate”. La fel și britanicii, argentinienii, neo-zeelandezii și autoritățile din Africa de Sud. Cartea a fost interzisă și în Canada o perioadă, dar cenzura a fost ulterior ridicată. Istoria însă i-a făcut dreptate lui Vladimir Nabokov – „Lolita” este astăzi recunoscut ca unul dintre cele mai bune romane scrise vreodată în limba engleză.
Cine s-ar fi așteptat ca seria „Harry Potter”, care prezintă fantasticele aventuri ale eroului cu acest nume, imaginat de J. K. Rowling, să ajungă un serios subiect de dispută religioasă? „În spatele feței inocente este puterea întunericului satanic. Harry Potter este diavolul și distruge omenirea”. Acestea sunt argumentele prezentate de un pastor din New Mexico pentru a justifica incendierea unor volume ale acestei populare serii (alături de romane ale lui Stephen King, CD-uri ale trupei AC/DC și multe altele). Creștină practicantă, J. K. Rowling și-a declarat perplexitatea în fața unor astfel de reacții, care au venit din mai multe zone ale lumii. Biserici din Grecia și Bulgaria au avut campanii împotriva acestei serii de romane, considerate a avea subtexte satanice. Reprezentați ai bisericii catolice au susținut punctul de vedere și, la fel, cei ai islamului. Câțiva imami au lansat chiar „fatwa” online la adresa lui Harry Potter, pe care-l considerau antagonic valorilor islamului. J.K. Rowling a negat în repetate rânduri acuzațiile care i se aduc. „Nu am scris aceste cărți pentru a-i îndrepta pe copii spre vrăjitorie. Ideea este absurdă. Am cunoscut sute de copii și nici măcar unul nu a venit la mine să-mi spună: Doamnă Rowling, mă bucur că am citit aceste cărți pentru că acum vreau să devin vrăjitor”.