Studiu: Aspectele psihologice ale manipulării în mass-media online

Fenomenul manipulării în mass-media este un subiect de o actualitate deosebită pentru societatea în care trăim. Deși contextul socio-cultural și economic favorizează dezvoltarea tehnologică și progresul omenirii, instrumentele mass-media pot fi utilizate în defavoarea populației, cauzând consecințe de natură psihologică și inducând comportamente dorite de către terțe persoane. 

Studiul și-a proprus să cerceteze aspectele psihologice ale manipulării în mass-media, deoarece în prezent se simte mai acut decât în oricare alte timpuri necesitatea filtrării informațiilor cărora suntem supuși zilnic.

R.Greifeneder și colab. au descoperit că știrile false se difuzează mai repede în comparație cu cele adevărate de 6 ori mai rapid. Iar Allcott și Gentzkow au estimat că „un adult obișnuit din SUA a consumat una până la trei știri false în lunile dinaintea alegerilor prezedențiale din 2016”.

Despre fenomenul de manipulare și dezinformare:

Fenomenul manipulării implică o serie de procese care sunt realizate în mod conștient de către manipulator și care sunt îndreptate către grupul sau persoana-țintă. Iar când vorbim despre „dezinformare” ne referim la „informațiile false create pentru a face rău unei persoane, unui grup social, unei organizații sau unui stat”.

Odată acceptate de către publicul în masă, informațiile sunt „greu de corectat”. Iar pericolul acestora constă în faptul că pot continua să influențeze convingerile persoanelor pe termen lung.

Un alt tip de dezinformare, în creștere în prezent este fenomenul „deep fake” – care folosește tehnologia digitală de performanță pentru a induce utilizatorii în eroare. Acest tip de dezinformare, ar putea reprezenta o provocare pentru menținerea unui mediu informațional credibil.

Caracteristicile psihologice ale spațiului online:

Comunicare în masă are anumite distincții față de o comunicare obișnuită, deoarece implică aspecte disfuncționale sau insuficiente la nivel de feedback comunicațional. Respectiv, din actul comunicării în masă, rezultă un proces de pseudocomunicare.

Însă, datorită apariției noilor media (new media) s-a produs o schimbare, ce a dus la apariția a două tipuri de comunicare în masă: mass-media cu feedback indirect și mass-media interactivă, care permite implicarea subiecților în procesul de comunicare.

Respectiv, produsele media au și anumite funcții specifice, din punct de vedere psihologic: 

• optimizarea activității sociale, pentru a i se asigura progresul și funcționalitatea; 
• funcția de contact, ce are un rol important în crearea conștiinței de grup;
• funcția de control social, deoarece prin canalele mass-media se aduce la cunoștință acele norme, cerințe și comportamente dezirabile contextului socio-cultural;
• funcția de socializare sau altfel spus de educare a unor calități, caracteristice de personalitate dorite de către societate. 

Chestionarea utilizatorilor platformelor media:

Participanții la studiu au fost chestionați cu o serie de întrebări legate de prezența știrilor în mass-media și modul în care ei personal au interacționat sau cunosc despre existența acestora.

Chestionarea a fost efectuată pe un eșantion de 233 de persoane, cu vârsta între 14 și 64 de ani, utilizatori ai platformelor media online.

92,3% din respondenți au spus ca au întâlnit știri false în mediul online. Ceea ce înseamnă că o majoritatea respondenților nu doar conștientizează prezența informațiilor false prezente în mass-media, ci și au anumite cunoștințe sau abilități pentru a identifica aceste știri. 

La întrebarea „Ai distribuit știri, care ulterior s-au dovedit a fi false?”, 15,8% au confirmat faptul că au distribuit știri care ulterior s-au dovedit a fi false. 17,3% au răspuns „Nu știu” și 66,8% au negat acest fapt. Ceea ce ne vorbește despre faptul că deși unele persoane au abilități de a identifica știrile false, totuși acestea nu sunt suficiente și ar putea fi îmbunătățite. 

29,6% din persoanele chestionate au confirmat faptul că știrile le-a influențat anumite decizii, iar alte 19,9% nu au un răspuns sigur.

Totuși, majoritatea respondenților consideră că au un nivel peste mediu, privind capacitatea de a distinge informațiile veridice, de cele false.

Acest rezultat s-ar putea datora campaniilor de informare realizate de anumite instituții media sau organizațiile societății civile care au avut drept scop diseminarea informațiilor privind fenomenul respectiv, și abilitarea în special a utilizatorilor platformelor media online.

Deși acesta este un rezultat îmbucurător, ar putea fi și un element de falsă încredere, în momentul în care tehnologiile digitale performează, iar strategiile de manipulare și dezinformare la fel evoluează și pot acționa la un nivel mai subtil decât este așteptat la nivelul simțului comun. 

Concluzii și recomandări:

Într-un final, putem concluziona că dezvoltarea disciplinelor școlare, ce promovează gândirea critică, precum educația media sau educația pentru societate, precum și programele extracurriculare care pun accent pe promovarea culturii psihologice și a alfabetizării media contribuie la diminuarea influențelor negative ale manipulării în mass-media

Notă: Activitatea respectivă face parte din programul de burse din cadrul proiectului „inforMD – împotriva dezinformării în Republica Moldova”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat cu Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) cu suportul Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei (Auswärtiges Amt).

Descoperă mai multe activități și evenimente pentru tineri, urmărind canalul nostru de Telegram și pagina Youth.md!