Patru oameni de cultură care au luptat pentru independența țării și pentru limba română

Ziua de 27 august 1991 a fost schimbătoare de vieți pentru locuitorii țării fiindcă s-au eliberat de sub jugul sovietic și au început o nouă eră de înființare a unei națiune libere și independente. Astăzi îți vorbim de 5 persoane care au luptat pentru independența republicii.

După ani buni de compromitere și defavorizare, Republica Moldova devenea un stat suveran, liber să-și hotărască prezentul și viitorul în conformitate cu idealurile sale.

Pentru independența țării, au luptat până în ultima clipă oamenii de cultură, care nu au uitat niciodată să poarte sentimentul de datorie față de neam și, îndemnați de subconștient, să înfrunte tot ce le-a stat în cale pentru a aduce un aport întru împlinirea năzuințelor poporului. 

Urmărește materialul de mai jos pentru a ști despre activitatea celor care acum 29 de ani au luptat pentru independența țării și pentru a le urma exemplul.

Ion și Doina Aldea – Teodorovici – inimile gemene ale neamului

Ion și Doina Aldea – Teodorovici au fost duetul care a luptat pentru același ideal național și care au dat voce mișcării de eliberare națională, fapt pentru care au plătit cu propria lor viață.

Au fost promotorii unirii Republicii Moldova cu România și au optat pentru revenirea la limba română și la grafia latină. Acest lucru este evident și în cântecele acestora care susțin un patriotism profund, cum sunt „Focul din vatră”, „Suveranitate”, „Pentru ea”.

Pe 27 august 1991, Ion și Doina Aldea-Teodorovici au cântat pentru suveranitate și independență în Piața Marii Adunări Naționale, pentru a se bucura alături de popor de libertatea mult așteptată, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: „Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre“. 

Ion și Doina Aldea – Teodorovici și-au pierdut viața într-un cumplit accident în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, însă amintirea lor rămâne vie prin aportul considerabil pe care l-au adus renașterii țării și prin cântecele care elogiază libertatea mult dorită a neamului.

Leonida Lari – susținătoare a culturii și a neamului românesc

Leonida Lari, valoroasă poetă a neamului, a luptat la sfârșitul anilor ’80 pentru independența Republicii Moldova, pentru revenirea la alfabetul latin și pentru declararea limbii române drept limbă de stat. A fost promotoare a unirii cu România. Majoritatea creațiilor acesteia făceau trimitere la neam, cum sunt „De Patrie”, „Destinul iubitorilor de neam”, „Fratelui român”.

În ziua proclamării independenței Republicii Moldova, Leonida Lari a ținut un discurs memorabil în Piața Marii adunări Naționale, care rămâne a fi prezent și azi în inimile compatrioților. A fost o adevărată luptătoare a Mișcării de Eliberare Națională, un deputat al Poporului de bună credință (1989 – 1991), și o personalitate de o verticalitate aparte.

Grigore Vieru – adevărat militant pentru emanciparea națională

Un alt poet care a rămas în conștiința neamului este Grigore Vieru. Era  un adevărat promotor al valorilor și culturii românești, al limbii române, creațiile căruia reprezintă incontestabila mărturie a suferințelor și patimilor îndurate de această națiune. Curajul lui și setea pentru adevăr și dreptate l-au adus în fața faptului împlinit la data de 27 august 1991.

Iubitor de limbă și de neam, a ținut ca poeziile sale să reflecte un adevărat sentiment național, cum sunt „Frumoasă-i limba noastră”, „Limba noastră cea română”, „Basarabie cu jale”.

Ion Vatamanu –  poet-tribun și om de stat remarcabil în perioada de Renaștere Națională

Ion Vatamanu, om activ din punct de vedere social-politic, doctor în chimie, poet și publicist, a fost unul dintre nenumărații oameni de cultură care au luptat pentru apartenența noastră la acest popor. În martie 1989, fondează, împreună cu poeta Leonida Lari, revista Glasul, pe care o conduce între anii 1989-1991. A fost prima publicaţie apărută cu litere latine din Basarabia de după 1944. 

S-a numărat printre semnatarii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, iar la data de 27 august 1991 a ținut un discurs în fața Marii Adunări Naționale, adunare în urmă căreia limba română devenea limba de stat și alfabetul latin lua locul celui chirilic.

Aceste suflete exaltate și pline de speranță au adus un oarecare aport Moldovei de astăzi prin implicarea și curajul de care au dat dovadă. Și-au pus pieptul în calea furtunii pentru a face împlinită fericirea acestei națiuni de a se bucura de libertatea mult râvnită și au contribuit la constituirea culturii românești.

Lupta pentru libertate a fost crâncenă. Nouă ne-a rămas doar să ținem vie memoria acestora și să dăm dovadă de patriotism înnăscut, iar dacă articolul ți-a trezit spiritul patriotic, nu uita să ne urmărești pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Reporter Youth.md: Geru Nicoleta