Interviu cu Daniela Terzi-Barbăroșie // Despre „știința pentru suflet”


Arta de a fi psiholog nu se învaţă, ci se trăieşte şi se experimentează, deoarece nu există un complex de canoane care să-ţi dea cheia misterelor psihice, a structurilor diferenţiale ale vieţii sufleteşti.

Daniela Terzi-Barbăroşie este psihologă psihoterapeută, specializată în psihoterapia sistemică, individuală, de familie și cuplu. După încheierea studiilor de psihologie în cadrul Universității de Stat din Moldova (1998) și a Masteratului în domeniul psihoterapiei și psihologiei sănătății din România (Cluj-Napoca, 1999), a activat peste 10 ani în domeniul societății civile, fiind preocupată de dezvoltarea acesteia și promovarea drepturilor omului, egalității de gen și bunei guvernări în Moldova.

„Propria dezvoltare, optimizare și vindecare.”

1. Ce v-a determinat să începeți o carieră în psihologie?

La vârsta de 10 ani mama mea a cumpărat o carte, „Psihologia distractivă”, scrisă de un autor rus, într-o manieră extrem de atractivă. Era pentru prima oară când auzisem cuvântul „psihologie”, iar explicația oferită acolo – știința despre suflet” – mi-a atras atenția.

Am rămas impresionată de această carte, erau o mulțime de informații acolo despre cum funcționează creierul: în carte erau descrise procesele cognitive și erau multe exerciții pentru stimularea memoriei, atenției, gândirii etc. De asemenea, autorul prezenta multe curiozități despre natura umană, de ex. despre somn și vise, despre comportamentul de grup, luarea deciziilor etc. Mi s-a părut fascinant domeniul.

După clasa a 9 am mers la Școala Pedagogică din orașul Cahul, la specialitatea învățătoare de clasele primare și din fericire, aveam ore de psihologie acolo, iar pasiunea mea s-a reaprins. Astfel încât nu mai aveam răbdare să închei cei 4 ani de studii și susținută de familie, am plecat de la Școala pedagogică după anul 2 de studii, am dat admiterea la Facultatea de psihologie de la Universitatea de Stat din Moldova. Era abia al doilea an de când exista această specializare și am fost foarte încântată că am reușit.

2. Cu ce provocări v-ați confruntat pe parcursul carierei dvs. și ce pași ați efectuat pentru a le depăși?

Cea mai mare provocare a fost, dar cred că și acum mai există, posibilitățile de instruiri continue și de specializări concrete pe anumite domenii. În afară de facultate și masterat (care nu era pe vremea absolvirii mele), în Moldova nu se mai putea face nimic pentru a te specializa în domeniul care îți place. Din acest motiv, am plecat în România să-mi continui studiile și ulterior tot în România mi-am făcut specializarea și alte formări necesare și chiar obligatorii pentru a-ți menține calificarea.

O altă mare provocare este faptul că în Republica Moldova nu există un cadrul legal care reglementează meseria de psiholog, ceea ce este extrem de necesar atât profesioniștilor, cât și beneficiarilor de servicii psihologice. Din acest motiv, am preferat să îmi construiesc apartenența profesională din nou în România, unde sunt proceduri clare și rigori înalte pentru profesarea meseriei de psiholog.

O provocarea ar mai fi și faptul că lumea este mai rezervată în ceea ce privește solicitarea serviciilor psihologice, fiind împărtășite deseori opinii eronate precum că la psiholog merg doar cei „cu probleme”, „cu probleme la cap” etc. Comparativ însă cu 10 ani în urmă, când am început să activez în domeniul psihologiei practice, este totuși un mare progres, așa că sunt foarte optimistă că în câțiva ani situația va fi și mai bună.

3. Care este cel mai interesant lucru care vi s-a întâmplat în cariera până acum?

Interesant este faptul că după ce fac câteva ședințe și descoperă ce este psihologia, majoritatea oamenilor se îndrăgostesc de acest domeniu fascinant: încep să studieze informațiile din domeniu, ascultă seminare online, frecventează evenimente din domeniile conexe psihologiei, iar unii adolescenți decid chiar să facă studii de specialitate, ceea ce mă bucură în mod special.

4. Din experienţa dvs. cum considerați că a influențat pandemia starea emoțională a tinerilor? Dar a adulților?

Trăirile emoționale profunde din această perioadă, specifice tinerilor și adulților deopotrivă, sunt firești, dar fiind totuși mai intense decât de obicei, este posibil să determine anumite probleme comportamentale, modificări ale dispoziției, precum și stări depresive, îngrijorare excesivă, apatie, pierderea motivației, etc.

În cazul adulților, grijile lor sunt de asemenea determinate și de contextul economic, social, politic și medical, în care trăim. Starea emoțională a tinerilor a fost în mod deosebit periclitată de faptul că aceștia nu au mai putut socializa cu prietenii, nu s-au văzut mult timp cu gașca, iar pentru această vârstă comunicarea cu semenii este foarte importantă. Totuși, având în vedere faptul că tinerii sunt mai digitalizați, ca să zic așa, cred că un bun substitut al comunicării reale a fost comunicarea virtuală.

E natural să ne schimbăm comportamentul când suntem în circumstanțe deosebite, necunoscute nouă până acum, dar dacă starea de stres devine constantă, epuizantă și poate duce la anxietate și panică, atunci este cazul oamenii să se adreseze la specialiști. 

5. Care considerați că sunt principalele cauze ale lacunelor în sănătate mintală? (actualmente)

Lipsa serviciilor accesibile, lipsa specialiștilor și reglementărilor clare în domeniul sănătății mintale. În ceea ce privește populația, o mare lacună este faptul că nu se predă psihologia la școală, nu prea există preocupare pentru domeniul cunoașterii de sine, a optimizării personale.

Cred că este necesar și firesc pentru toți oamenii să aibă o cultură psihologică înaltă, să fie interesaţi de propria bunăstare emoțională, să se îngrijească de sine și de cei dragi, să se cunoască pe sine, să fie interesaţi de propria dezvoltare, inclusiv prin a cunoaște anumite lucruri despre felul în care funcționează psihicul uman, și prin a accesa servicii psihologice. Astfel, s-ar putea preveni multe din complicațiile care apar pe parcursul vieții.

Este firesc să avem nevoie periodic cu toții de asistență psihologică, nu este ceva rușinos, dimpotrivă, la psiholog se adresează oamenii puternici, care nu se tem să se confrunte cu sine, cu dificultățile vieții, cu propriile convingeri și comportamente disfuncționale, pentru a deveni mai fericiți și mai împliniți. 

6. Ce părere aveți despre confidențialitatea unui psihoterapeut?

Principiul confidențialității este unul de bază în psihoterapie și este reglementat de cadrul legal și de Codul Deontologic al meseriei de psiholog, în România. Este regula de aur a meseriei și respectiv, prin respectarea acesteia, conferim siguranță și încredere beneficiarilor de servicii psihologice.

7. Care considerați că sunt abilitățile fundamentale ale unui psiholog?

Foarte profundă întrebare. Și grea! 

Cred că în primul rând, este important să aibă drag de oameni, să prețuiască natura umană. Și privilegiul pe care i-l oferă omul atunci când îl solicită în calitate de psiholog.

  • Să fie o persoană interesată de propria dezvoltare sau atunci când e cazul (dar ”cazul” din păcate e mai mereu…), chiar de vindecarea emoțională personală, beneficiind de psihoterapie, supervizare și învățare pe parcursul vieții.
  •  Să poată însoți în propriul lor traseu de descoperiri persoanele care i se adresează după servicii, evitând atitudinile de tip „știe-tot”, „citește gânduri”, „pun diagnoze”, „eu știu mai bine cum trebuie”. ☺
  • Să fie o persoană empatică, să încurajeze și inspire pe alții; să ajusteze tot ce știe și tot ce poate la omul X concret din fața sa, dar să se bazeze mereu în ceea ce face pe știința psihologiei.
  • Să fie interesat să descopere resursele, potențialitățile și unicitatea fiecărui client, să se conecteze în mod autentic cu acesta, să experimenteze alături de client toate valențele unei relații umane, precum este și relația profesională psiholog – client. 
  • Să-și permită să se autodezvăluie în fața clientului, atunci când simte nevoia, să asigure transparență în colaborarea cu un client, să-l informeze cum lucrează, ce proceduri și tehnici folosește, discret și cu respectul pentru ritmul individual al clientului.
  • Să-și recunoască propriile vulnerabilități, greșeli sau blocaje, sieși și clientului, dacă e valoroasă experiența.
  8. Aveți un model uman pe care îl admirați pentru principiile/valorile pe care le promovează? Care este acesta și de ce?

În domeniul meu profesional, am trei asemenea personalități din domeniul psihologiei, pe care îi admir ca profesioniști. Este vorba despre Virginia Satir, Irvin Yalom și Carl Rogers. 

Ca modele umane însă admir foarte multă lume. În primul rând, pe toți clienții mei, pentru că la fiecare dintre ei găsesc multe de admirat, de fapt. aproape totul este demn de admirație, după ce cunoști din preaplinul cufărului sufletelor lor. Apoi, am o admirație aparte pentru oamenii din familia mea, prietenii mei dragi și colegi, cunoscuți – fiecare este o bijuterie de om în felul său unic de a fi.

9. Relatați-ne despre experiența dvs. cu MECC.

De-a lungul vieții mele profesionale, odată cu revenirea în Moldova în 1999, în calitate de membră a ONG-urilor, expertă de gen și psihologă, am avut mai multe colaborări frumoase cu multe dintre echipele guvernamentale, inclusiv ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Cea mai recentă colaborare a fost în acest an, odată cu instalarea situației pandemice, când la inițiativa Fondului ONU pentru Populație și MECC am făcut parte din echipa care a dezvoltat și realizat mai multe inițiative pentru adolescenții și tinerii din Moldova în vederea asigurării unei bune funcționări emoționale.

10. Care 3 linii directoare le-ați putea sugera unei persoane care se inițiază în domeniul psihologiei?
  • Propria dezvoltare, optimizare și vindecare.
  • Studiu aprofundat a științei psihologice.
  • Specializare în domeniul/ domeniile care îi plac cel mai mult și cu care simte că rezonează cel mai tare.
11. Ce sfat ați putea oferi celor care urmează să se angajeze în domeniul psihologiei?

Să-și urmeze Calea!

Îi mulţumim Danielei Terzi-Barbăroşie pentru interviu, iar dacă dorești să citești mai multe articole interesante, accesează site-ul oficial Youth.md și paginile noastre de FacebookInstagram și canalul de Telegram, pentru a fi la curent cu toate informațiile noi!

Reporter: Valeria Rotari

Ți-a plăcut articolul? Susține inițiativele tinerilor cu o donație pe Patreon!
Previous Forumul Managerilor din cadrul Sistemului Național de Biblioteci 2020
Next Chişinăul va găzdui pentru a patra oară Expoziţia Internaţională World Press Photo, ediţia 2020
Mădălina Braghiş
About the author

Mădălina Braghiş

No Comment

Leave a reply