Antreprenoriatul social – interviu cu Aina Idrisova


Antreprenoriatul social, deși o realitate bine ancorată în realitate în Europa, este un fenomen în dezvoltare în Republica Moldova. Antreprenorul social este o persoană cu iniţiativă ce duce la apariţia unor activităţi noi, cu amprentă socială şi/sau cu misiune socială, dar care aplică strategii de business și inovații specifice.

Gary McPherson, Directorul Executiv al Centrului Canadian pentru Antreprenoriat Social, definea antreprenoriatul social ca și “combinarea esenței afacerilor cu cea a comunității, prin intermediul creativității individuale”.

Un antreprenor social este până la urmă un om de afaceri pe care îl interesează comunitatea sa și se preocupă de binele acesteia.

Studiul acestui fenomen în Moldova este destul de limitat și statisticile aproape lipsă. Potrivit Raportului de analiză a situației actuale și a provocărilor în ceea ce privește dezvoltarea antreprenoriatul social în R. Moldova (2019), acest domeniu este dezvoltat preponderent prin intermediul inițiativelor:

  • Proiectului „Oportunităţi mai bune pentru tineri şi femei”, PNUD Moldova, 2004-2011,
  • Proiectul „Dezvoltare Economică Locală”, Centrul CONTACT, 2009-2011
  • Proiectul Incubator de afaceri mici, Asociaţia Keystone Human Services International Moldova, August 2012 – Iulie 2013.

Am decis să discutăm despre subiectul antreprenoriatului social cu Aina Idrisova, reprezentantă a HUB-ului Antreprenorilor Sociali, Președința Platformei pentru Antreprenoriatul Social și coordonatoarea departamentului tematic din cadrul AO EcoVisio, care organizează de ani buni și Forumul Antreprenoriatului Social.

Antreprenoriatul social vs business

Antreprenoriatul social nu poate fi redus la dimensiunea de business, este extrem de important să analizăm și perspectiva socială a acestuia.

Un alt element este faptul că problema trebuie să țină de nevoile comunității pe care o reprezintă. Antreprenoriatul social nu trebuie să dăuneze mediului, dar și să aibă valori general umane înalte și să respecte toate aspectele legate de democrație și drepturile omului (egalitatea de gen, atitudine echitabilă, non – discriminarea) și să respecte legislația în vigoare. De fapt, Republica Moldova este singura țară din Europa de Est care are reglementări speciale în domeniu.

N.R. În anul 2017, Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi a fost completată cu un capitol dedicat antreprenoriatului social. Astfel, potrivit legislației în vigoare există două forme de antreprenoriat social.

Întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile legii. Întreprinderile sociale de inserţie sînt întreprinderi sociale care au cascop crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei.

Este interesant că, deși există cadrul normativ, există un număr foarte mic de întreprinderi sociale înregistrate. În 2020, erau doar patru, anul acesta au mai fost înregistrate câteva, totuși, numărul lor rămâne infim.

Se pare că antreprenorii nu văd multe beneficii din acest statut. Totuși, în alte state, precum Germania și Ucraina, care nu au o legislație aparte la acest capitol, dar au programe educaționale în școli și universități cu privire la antreprenoriatul social, fenomenul este mult mai răspândit. De exemplu, și o fabrică de bere poate să fie o întreprindere socială, dacă, spre exemplu, promovează egalitatea de gen.

Potrivit legii, în Moldova, o afacere se consideră socială dacă redirecționează 90% din profit (și nu venit) la reinvestiții. O întreprindere socială de inserție trebuie să aibă minim 30% dintre angajați dintr-un grup social vulnerabil, iar salariul lor nu trebuie să depășească raportul de 1 la 5 față de alți angajați.

Statul și antreprenoriatul social

Din păcate, ONG-urile și întreprinderile sociale realizează funcții pe care ar trebui să și le asume statul: soluționarea problemelor comunitare, locuri de muncă pentru oamenii cu nevoi speciale și altele. Antreprenoriatul social este, până la urmă, un fenomen care ajută statul.

Ca urmare, ar trebui să existe un interes mai mare din partea autorităților pentru acest domeniu. Facilitățile oferite de lege sunt foarte mici și ar trebui măsuri suplimentare de sprijin din partea statului. Nu ne referim la ONG-uri care activează în baza unor granturi sau finanțări externe, ci de afaceri care achită impozite.

Dezvoltarea antreprenoriatului social în Moldova

Antreprenoriatul social este o modalitate prin care ar putea fi motivați oamenii să fie activi în zonele rurale și să creeze infrastructură locală. Afacerile clasice sunt mai profitabile în mediul urban, iar cele sociale pot contribui la rezolvarea problemelor locale.

Deși e un fenomen relativ nou, observ o creștere a numărului de programe și granturi pentru întreprinderile sociale. Acest fapt mă convinge că antreprenoriatul socail va deveni tot mai popular.

Totuși pentru a deschide o întreprindere socială trebuie să ai valori. Un afacerist care vrea să profite de statutul respectiv nu se va regăsi în acest model de afaceri. Mesajul acesta trebuie transmis eficient de către cei care se ocupă de sector.

La moment, în Republica Moldova este dezvoltat sectorul ONG, dar este imposibil de contat constant pe granturi, iar forma de întreprindere socială ar pute fi o alternativă pentru sustenabilitatea financiară a acestora.

Tinerii și antreprenoriatul social

La moment se observă interes din partea ONG-urilor față de antreprenoriatul social. Tinerii nu sunt foarte activi la evenimente organizate de noi la subiect.

Totuși, recent, am lansat un training pentru tinerii dornici să cunoască despre antreprenoriatul social, formele de activism și alte forme de aducere de valoare socială adăugată. Am fost plăcut surprinsă de numărul tinerilor care s-au înregistrat. Mulți dintre ei au auzit despre acest fenomen dar nu îl înțeleg până la urmă. Consider că interes există, dar în comunitatea old school nu avem prea mulți tineri.

Ca reprezentant al hub-ului antreprenorilor sociali, pot să afirm că există un interes deosebit pentru implicarea tinerilor. Ar fi mai multe modalități de creștere a comunității de antreprenori sociali. În primul rând prin implicarea ONG-urilor și educarea atitudinilor antreprenoriale. În al doilea rând, prin lucrul cu business-ul și responsabilizarea acestuia. Și, în al treilea rând, prin implicarea tinerilor.

Tinerii sunt de multe ori doar informați, dar nu și instruiți sau ghidați. Și nu doar pe dimensiunea socială sau cea antreprenorială, ci pe ambele. Tinerii sunt o resursă extrem de valoroasă.

Este aproape imposibilă schimbarea modalității de gândire a ONG-iștilor și oamenilor de afaceri, tinerii, însă, sunt mai flexibili. Investiția în tineri este mai sustenabilă.

Antreprenoriatul social și dimensiunea gender

Incluziunea este o valoare centrală a antreprenoriatului social. Percepția mea este că femeile sunt mai implicate în antreprenoriatul social. Deși inegalitatea de gen și atitudinile patriarhale încă predomină în mediul rural, se simte o schimbare de la modelul “bărbatul aduce bani în familie”. Trei cele mai mari întreprinderi sociale sunt conduse de bărbați, dar numărul de angajați femei este mai mare. La moment nu sunt suficiente date statistice la subiect, și, cred, este nevoie de mai multă cercetare.

Antreprenoriatul social și impozitele

Având în vedere că avem statutul juridic de antreprenor social, ar fi logic ca acestora să le fie acordate beneficii. Întreprinderile din Moldova se bazează și pe incluziunea persoanelor cu dizabilități, iar sistemul de salarizare este unul destul de complex pentru aceste categorii. De multe ori, antreprenorii investesc mai mult în instruirea angajaților și acest fapt ar trebui luat în cont la stabilirea regimului fiscal.

Un alt aspect ar fi oferirea spațiilor neutilizate, în special în zonele rurale, în locațiune cu plăți reduse și scutiri de taxe și impozite.

Antreprenoriatul social și cooperarea regională

În primul rând se fac schimburi de experiență și se organizează foarte multe evenimente sociale, conferințe și comunitatea antreprenorilor sociali, noi cât de cât cunoaștem oamenii din alte țări care și ce face în domeniul dat mai ales că noi avem legislația și întotdeauna le este foarte interesant cum lucrează legislația moldovenească. Deși un antreprenoriat social trebuie să fie inovativ, problemele oamenilor sunt aceleași și de replicat un model deja existent în altă țară poate să fie un model inovativ pentru țara noastră. Businesul vede asta ca concurență, dar antreprenoriatul social real nu ar vedea asta ca concurență.

Antreprenori sociali de succes

Unul dintre exemplele de succes sunt cei de la Floarea de Cireș. Ei prepară mâncare pentru servicii de catering pentru evenimente, dar din punct de vedere social – au grijă de mâncare pentru bătrânii din satul Răzeni, angajează oameni din grupurile vulnerabile și la fel organizează stagieri pentru cei care sunt departe de Răzeni și nu pot lucra la ei. În schimb, aceste persoane obțin abilitățile necesare ca să se angajeze în localitatea natală.

Un alt exemplu este întreprinderea EduJoc. Aici asistăm la un exemplu în care un business stabilit a devenit întreprindere socială. Compania creează jocurile din lemn cu un accent pe prelucrarea deșeurilor. Anul acesta au obținut statut de întreprindere socială. Pe lângă activitatea comercială, compania donează jucării și copiilor orfani.

Un al treilea exemplu este Ecovillage – un Eco centru în satul Râșcova care prestează servicii de training și creează locuri de muncă pentru consăteni.

Încă un exemplu demn de mențiune sunt Tinerii Pentru EcoPlastic, ei adună plasticul și îl reciclează. Cu acest plastic ei crează obiecte decorative, bijuterii care sunt vândute.

Reporter Youth.md: Aurica Rață

Ți-a plăcut articolul? Susține inițiativele tinerilor cu o donație pe Patreon!
Previous Festivalul-Concurs Internațional de Muzică Corală „Colinde, Colinde...”
Next Mișcarea Ecologistă din Moldova prezintă un nou proiect dedicat tinerilor activi!
Mădălina Braghiş
About the author

Mădălina Braghiş

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 + thirteen =