Pe 13 noiembrie 2023 se vor împlini 23 de ani de când imaginea patriotismului basarabean – Gheorghe Ghimpu a decedat într-un cumplit accident. În acest sens, vă invit să îi cunoașteți mai bine activitatea regretabilului Gheorghe Ghimpu.
Acesta s-a născut la data de 26 iulie 1937 la Colonița, Lăpușna, Regatul României și a decedat la 13 noiembrie 2000, la Chișinău, Republica Moldova.
Studiile:
1960 – studiază la Universitatea din Tiraspol și absolvește Facultatea de Fizică și Matematică.
1970- 1971- își face studiile postuniversitare de doctorand la Institutul de Fizică Biologică al Academiei de Științe al Uniunii Sovietice la Moscova.
Deși își făcea studiile în domeniul științelor exacte, Gheorghe Ghimpu se interesa nu doar de fizică și matematică, dar și de istoria propriului neam. Astfel profesorul său te matemaică, Sergiu Miron, spunea: „Gheorghe Ghimpu era un student excelent, învăța foarte bine la toate obiectele. În particular discutam chestiunile din istoria neamului. Îmi povestea că aceasta îl interesează mai mult chiar decât propria teză de doctorat.”
Ghorghe Ghimpu a fost un politician și revoluționar din Republica Moldova, fondator al Mișcării de Eliberare Națională, membrul al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic (1990).
A fost deținut politic în perioada sovietică pentru convingerile sale și participarea la fondarea Frontului Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (1972).
Fondator al Frontului Popular din Moldova
Odată cu proclamarea restructurării, se încadrează activ în Mișcarea de Renaștere Națională și de democratizare a societății. La primul Congres al Frontului Popular din Moldova este ales ca secretar responsabil al Sfatului și membru al Comitetului Executiv ale Frontului Popular.
Deputat în Parlament
În perioada 1990-1994 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Autor al proiectelor de lege privind reabilitarea victimelor regimului totalitar de ocupație și despre controlul de stat. A publicat în presa periodică din Republica Moldova și România numeroase articole politice și de atitudine civică. La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSSM a aprobat tricolorul ca drapel de stat.
Gheorghe Ghimpu și–a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Președinția Republicii Moldova.
Scriitorul și deputatul Ion Hadârcă a comunicat ulterior că “atunci când a arborat tricolorul la 27 aprilie deasupra Parlamentului, nu pricepeam de ce își risca viața ridicându–se la niște inălțimi amețitoare. Mai târziu am ințeles că numai Gheorghe Ghimpu putea face acest lucru. Sunt puțini în lumea celor drepți care ar fi trăit o asemenea clipă în viața lor”.
Decesul
Gheorghe Ghimpu decedează la 13 noiembrie 2000, în urma rănilor suferite într-un accident rutier petrecut la 27 octombrie 2000, rămas fără elucidare. Versiunea oficială a autorităților – “Dupa trei ore de drum, la 06.30, din cauze deocamdată necunoscute, Ghimpu a pierdut controlul autoturismului și a lovit în plină viteză un copac.” (Basa-Press, 14 noiembrie 2000)
Acest articol a fost adăugat în cadrul campaniei #casăștii, ce se desfășoară în contextul proiectului „Sporirea accesului tinerilor la programele naționale și internaționale de dezvoltare personală”, implementat în cadrul Programului de Granturi 2019 pentru organizațiile de tineret al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
No Comment