O dependență sănătoasă, care a dezvoltat-o în timp, o definește azi drept „fata cu cartea” și o iubitoare a frumosului. Corina Moisei-Dabija este tânăra care de la o vârstă fragedă a descoperit pasiunea față de lectură și astăzi are în palmaresul său mai mult de 500 de cărți citite.
1. Când a apărut pasiunea ta față de lectură?
Cititul a venit la mine simultan cu laptele matern, deoarece întreaga familie îmi citea basmele populare românești, cărțile lui Spiridon Vangheli sau renumita enciclopedie „Vreau să știu”. Însă am ajuns să descopăr de sine stătător lectura la vârsta de 5 ani, când deja reușise mama să mă învețe literele și eu frunzăream cu plăcere „Albinuța”.
2. Ce simți că îți vorbesc cărțile, când calci pe tărâmul lor?
Este ca și cum ai intra într-un lăcaș de cult. Îți lași orgoliul după ușă și te scufunzi într-un ritual aparte, în care îmbrățișezi autorul, personajele, chintesența cărții. Cărțile pe care le citesc îmi vorbesc despre frumos, trist, abominabil și excepțional, în cele mai diverse feluri.
3. Ce carte crezi că spune mai multe despre tine decât tu însuți?
Îmi vine greu să aleg doar o carte, deoarece un cititor versat își construiește personalitatea dintr-un puzzle întreg de lecturi. Mă regăsesc în „Muzeul Inocenței” de Orhan Pamuk și în „Baltagul” de Mihail Sadoveanu. Sunt primele cărți care-mi vin în minte.
4. Din cărți înveți mai multe lecții decât din viață?
Cărțile nu pot înlocui viața, asta ar trebui să fie foarte clar oricărui cititor, dar dexteritățile și competențele obținute grație lecturilor sunt de neînlocuit.
5. Ce personalității notorii (scriitori) au influențat de-a lungul timpului evoluția și dezvoltarea literaturii în spațiul românesc din punctul tău de vedere?
Iată o întrebare care ne-ar lua, cu siguranță, extrem de mult timp. Evident, titanii sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coșbuc sau Vasile Alecsandri, dar cred că absolut fiecare om de litere care s-a născut și a crescut profesional, în acest spațiu, a lăsat poporului român câte o mică bijuterie. Chiar și perioada modernă a venit la pachet cu așa literatură masivă precum cea a lui Cioran, Eliade sau Noica. Fiecare dintre reprezentanții unui anume curent literar au contribuit la consolidarea literaturii, redimensionând percepția noastră ca și cititori.
6. Care sunt riscurile generației, în contextul în care tinerii aleg, cu ușurință, să navigheze pe internet, în loc să răsfoiască filele unei cărți?
Tertipurile digitalizării sunt ample, dar, în primul rând, faptul că diminuează până la absurd nevoia de frumos, de estetic, de intelectual. Acum nu mai avem tineri care și-ar dori să creeze frumos, dar avem influenceri. Nu mai aspirăm spre nevoia de studiu, căci există nenea Google care are mereu răspunsurile comode. Riscăm să avem o generație de tineri rapizi, dar lipsiți de conținut.
7. Recomandă-ne 5 cărți care ar trebui indubitabil să se regăsească în biblioteca tinerilor.
Ar fi atât de multe cărți bune pe care le-aș recomanda, dar am să mă rezumăm la următoarele:
- „Trei femei” de Lisa Taddeo
- „Gândirea captivă” de Czesław Miłosz
- „Idiotul” de F. M. Dostoievski
- „Pânza de păianjen” de Cella Serghi
- „Educație” de Bertrand Russell
Pentru mai multe articole accesați pagina noastră Youth.md. Nu ezita să ne urmărești și pe paginile noastre de Facebook, Instagram și Telegram pentru a fi la curent cu toate oportunitățile pentru tineri!
Reporter Youth.md: Victoria Cernea
No Comment