Una dintre cele mai legendare idei din istoria psihologiei se află într-un triunghi modest, împărțit în cinci secțiuni, denumit universal „Pirmida lui Maslow”.
Această piramidă a văzut lumea pentru prima dată într-un jurnal academic din Statele Unite în 1943. De atunci a devenit un pilon al analizelor psihologice, al prezentărilor de afaceri și al prelegilor online.
Piramida a fost opera unui psiholog evreu de treizeci și cinci de ani, numit Abraham Maslow, care căuta, încă de la începutul carierei sale profesionale, nimic altceva decât sensul vieții. Maslow a vrut să afle ce ar putea face ca viața să fie oportună pentru oameni, într-o Americă modernă; loc în care căutarea faimei și a banilor părea să fi eclipsat orice aspirații interioare autentice. El a văzut psihologia ca disciplina care i-ar permite să răspundă întrebărilor pe care oamenii cândva le atribuiau religiei.
Maslow a observat brusc că ființele umane au, în esență, cinci tipuri de nevoi: pe de o parte psihologice și, pe de altă parte – materiale. Pentru Maslow, cu toții începem cu un set de nevoi fiziologice de bază absolut necesare – de hrană, apă, căldură și odihnă. În plus, avem nevoie urgentă de siguranța securității noastre corporale și protecție împotriva atacurilor. Însă, mai apoi, ne adâncim în domeniul spiritual. Avem nevoie de apartenență și iubire. Avem nevoie de prieteni și parteneri de viață, de stimă și respect. Și, în cele din urmă, suntem animați de ceea ce Maslow a numit – într-un termen legendar – un impuls pentru auto-actualizare: un concept vast și înduioșător, care implică ceea ce Maslow a descris drept „a trăi conform întregului potențial” și „a deveni ceea ce suntem cu adevărat”.
O parte din motivul pentru care descrierea acestor nevoi, așezată sub formă de piramidă, s-a dovedit a fi atât de persuasivă este capacitatea lor de a surprinde, cu o simplitate elementară; un profund adevăr structural despre existența umană.
Maslow a găsit, așadar, cu o precizie neobișnuită, răspunsul la întrebări foarte vaste; care adesea tind să ne încurce și să ne perplexeze, și anume: Ce căutăm de fapt? Cum ne aranjăm prioritățile și cum acordăm atenția cuvenită revendicărilor și doleanțelor pe care le avem în privința noastră?
Maslow ne reamintea cu precizie artistică despre forma unei vieți ideale bine trăite, propunând totodată că nu putem trăi doar prin chemările noastre spirituale, dar și că nu ar fi corect să rămânem focusați exclusiv pe partea materială. Avem nevoie, pentru a fi întregi, atât de tărâmul material, cât și de cel spiritual.
Maslow respingea pozițiile a două tipuri de adepți: în primul rând, adepții spirituali prea înfocați care ne-ar putea îndemna să uităm cu totul de bani, locuințe, o bună poliță de asigurare și suficient pentru a ne plăti prânzul și, în al doilea rând, lupta împotriva adepților pragmatiști extremi care ar putea sugera că viața este pur și simplu un proces brutal de a pune mâncare pe masă și de a merge la birou.
Operând în perioada de glorie a capitalismului american, Maslow avea o poziție ambivalentă în ceea ce privește afacerile. A fost uimit de resursele materiale ale marilor corporații din jurul său dar, în același timp, deplângea faptul că aproape toată activitatea lor economică era – în mod nedrept și bizar – concentrată exclusiv pe onorarea nevoilor clienților de la baza piramidei sale. Cele mai mari companii din America asigurau oamenilor un trai decent; însă păreau cu totul dezinteresate de a împlini poftele spirituale esențiale ale consumatorilor definite pe versanții mai înalți ai piramidei sale. Astfel, spre sfârșitul vieții sale, Maslow și-a exprimat speranța că companiile ar putea, în timp, să învețe să obțină mai mult profit din abordarea nu doar a nevoilor umane de bază, dar și a celor spirituale și psihologice.
În sfera personală, piramida lui Maslow rămâne un obiect extrem de util spre care să ne întoarcem ori de câte ori încercăm să evaluăm direcția vieții noastre. Adesea, reflectând asupra acesteia, începem să observăm că într-adevăr nu ne-am aranjat și echilibrat nevoile la fel de înțelept pe cât, de fapt, am putea.
Piramida lui Maslow ne arată, așadar, necesitatea unui echilibru mai mare între numeroasele priorități cu care trebuie să jonglăm. Ideea sa de bază reprezintă un portret al unei vieți trăite în armonie în complexitatea naturii umane. Ar trebui, astfel, în momentele noastre mai puțin tulburate; să o folosim pentru a reflecta cu o nouă perspectivă asupra a ceea ce am putea face mai departe.
Nu ezita să ne urmărești și pe paginile noastre de Facebook, Instagram și Telegram pentru a fi la curent cu toate oportunitățile pentru tine!
Reporter Youth.md: Geru Nicoleta
No Comment