Etimologia cuvântului „filosofie” redă din prima semnificația acestuia, taducându-se din greacă: „phil-” (dragoste) și „sophia” (înțelepciune). Deci, un filosof este un om îndrăgostit de înțelepciune, fiind adept al unei modalități de gândire și investigare, care tinde să cunoască și să înțeleagă sensul existenței, o concepție generală despre lume și viață, numită „filosofie”.
Ca oricare disciplină a culturii, filosofia își are concepțiile și noțiunile sale de bază, de la care pornește întregul univers al cunoașterii lumii și vieții. Unele din ele în decursul anilor au devenit idei fixe, axiome. Iar altele mai sunt încă teorii controversate, care, având mii de ani, încă mai servesc drept teme de dezbateri.
Iată câteva concepte filosofice:
1. Cogito ergo sum
„Cuget, deci exist”, renumita maximă a raționalistului René Descartes, e un bun suport pentru cei care pun totul la îndoială. Această formulă a apărut ca urmare a dorinței gânditorului francez să găsească primul adevăr absolut și incontestabil. Un adevăr pe baza căruia ar putea fi construită concepția filosofică a cunoașterii absolute.
Descartes punea la îndoială totul: religia, propriile emoții, lumea exterioară, opinia publică etc, unicul lucru care nu putea fi pus la îndoială fiind propria existență. De aici a provenit și lanțul: „am dubii, atunci gândesc”, și respectiv, „gândesc, atunci exist”, care mai târziu a luat forma de „cuget, deci exist”, fraza devenind baza metafizică a filosofiei moderne.
2. Imperativul Categoric
Regula de aur a eticii: „ce ție nu-ți place – altuia nu-i face”, sună încă mai sigur dacă se face referință la Immanuel Kant: acest principiu face parte din concepția sa, cea a imperativului categoric. Acesta presupune că fiecare trebuie să acționeze după acel algoritm, care ar putea fi utilizat drept regulă generală. În așa context acțiunile oamenilor devin mult mai bine cugetate, dacă fiecare și-ar imagina că decide pentru omenirea întreagă, nu doar pentru sine.
3. Introspecționismul
Din latină, „introspecto” – privesc înăuntru. Introspecționsimul este o metodă de autocunoaștere. Reprezintă un proces în decursul căruia omul analizează propriile sale reacții la factorii externi.
Introspecționismul a devenit o necesitate fundamentală a gânditorilor, dându-le posibilitatea de a se studia amănunțit și de a-și explica de ce ei cred în ceea ce cred și care este probabilitatea ca viziunile lor să fie greșite.
Se consideră că fondatorul concepției este filosoful britanic John Locke. El, bazându-se pe ideile lui René Descartes, a înaintat teoria care spune că există doar două surse ale cunoașterii. Acestea sunt obiectele din lumea materială și cele din rațiunea umană.
4. Teoria ideilor lui Platon
Platon a fost primul care a delimitat lumea materială de „lumea ideilor”, astfel, ideea, în viziunea gânditorului antic, apare ca sursă a meterialului, concepție ce stă la baza fiecărui lucru neînsuflețit concret. Pentru a interpreta această teorie, ea poate fi exemplificată în felul următor: „un scaun” ca idee prezentă în conștiința omului poate să coincidă cu „un scaun concret” sau poate să nu coincidă. Totuși, aceste două noțiuni continuă coexistența în conștiința fiecăruia, dar o fac aparte, ca două noțiuni diferite.
5. Teodiceea
Dacă lumea este creată după o voință și un algoritm divin, atunci de ce există atâtea absurdități și suferințe? Această întrebare mai devreme sau mai târziu și-o pune oricare credincios.
În ajutor oamenilor care își pun astfel de întrebări le vine teodiceea, concepția filosofico-religioasă care presupune că Dumnezeu este binele absolut. Aceasta, respectiv îl eliberează de orice răspundere pentru existența răului din lume.
Principala întrebare însă e de ce nu vrea Dumnezeu să elibereze lumea de toate astea? Respectiv, există patru răspunsuri: creatorul lumii vrea să o facă, dar nu poate, poate, dar nu vrea, nu vrea și nu poate sau vrea și poate. Primele trei variante însă se contrazic cu concepția de Dumnezeu ca Absolut, iar ultima nu explică prezența nefericirilor în lume.
Dacă ți-a plăcut acest articol și dorești să afli mai multe despre Istorie și Filosofie, atunci nu uita să accesezi paginile de Facebook, Instagram și canalul de Telegram ale platformei Youth.md!
Reporter Youth.md: Cătălina Bezer
No Comment