Pe 17 aprilie se redeschide sezonul de proiecții în aer liber la „Apartamentul Deschis”, cu o selecție de artă video dedicată un spectru larg de teme și subiecte sociale. Firul roșu care le unește oscilează între diversele procese de globalizare, exprimate în lucrări și coloanele sonore excepționale create de fiecare autor în parte – vizionare plăcută!
Proiecțiile încep la ora 20:30, la Apartamentul Deschis (str. București 68/1, Chișinău). Intrarea este liberă.
Vezi mai jos lista filmelor pe care le vei putea viziona:
Da şi NU
Tatiana FIODOROVA
3´/ 2007 / Moldova
Filmul investighează rolul pe care televiziunea l-a exercitat şi îl exercită asupra omului, atât în societatea sovietică, cât şi în cea postsovietică. Mass-media sunt percepute ca o a patra autoritate, capabilă să ajusteze comportamentul individului şi al grupurilor sociale (şi) în ce priveşte acceptarea şi decizia de a susţine (sau abroga) o reprezentaţii particulare, valori sau norme. Structura filmului s-a axat pe ideea unui video-remix după cântecul „DA şi NU”, interpretat de o formaţie sovietică, din filmul „Lichnaya zhizn’ Valentina Kuzeaeva”, produs în 1970. Dacă anterior autorităţile sovietice şi-au etalat forţa prin violenţă şi execuţii (imagini ale evenimentelor din anii ‘60-’80: Ungaria − 1956, Polonia − 1956, Cehoslovacia − 1968, Afganistan − 1980), astăzi autorităţile operează prin „forţa fină”, etalată sub forma unor sugestii şi recomandări (imagini refolosite din publicitate şi showbiz-ul de astăzi). Chestionând problema autodeterminării individului în societate, artista îşi propune o reconsiderare a acesteia, începând cu anii ‘60 și până în prezent.
Mark You Make Believe My Dear, Yes
John DAVIS
12 ´/ 2006 / SUA
Filmul a fost elaborat în baza unei benzi sovietice deteriorate din anii ‘80, pe care am obţinut-o în 2006, pe când eram în rezidenţă în Moldova, la Centrul pentru Artă Contemporană din Chişinău, KSA:K. Deşi a fost scurtată, filmarea nu a fost modificată prea mult şi ceea ce vedeţi sunt, în principiu, montările originale. Prima dată când am văzut filmul, mi-am dat seama repede că nu era cu nimic mai puţin decât o deturnare (detournément) a presei şi a politicii americane (din epoca Reagan) care nu avea nevoie de modificări; era un montaj subversiv, făcut profesionist, care reprezenta în mod satiric manipularea imperialistă în afacerile mondiale. În ultimă instanţă, am lăsat majoritatea montajelor aşa cum erau, şi pur şi simplu am adăugat propria coloană sonoră, bazândumă pe calitatea proastă a filmului pentru a consolida elementele de stabilitate în mijlocul decăderii. La sfârşitul epocii sovietice, filme obligatorii, precum cel pe care l-am utilizat aici, mergeau din cinema în cinema, ca suplimente la filmele de divertisment popular, promovau ideologia sovietică şi susţineau naţionalismul. Concentrându-se asupra Pentagonului, filmul exploata tendinţa sionistă, ameninţarea cu războiul şi lăcomia Statelor Unite, evidenţiind o istorie de violenţă, corupţie şi amestec în afacerile interne ale ţărilor lumii. Ceea ce mi s-a părut cel mai interesat la film a fost modul jucăuş în care au fost utilizate materialele de arhivă şi strategia lui de reportaj aparent obiectiv care, privit printr-o lentilă contemporană, apare mai curând ca o critică artistică.
Portretul lui L. I. Brejnev
Veaceslav DRUȚĂ
4’ / 2002 / Moldova
Acest film este spectacolul filmat al unui portret în care artistul joacă o muzică populară festivă din anii ’70 și ’80 cu acordeonul aceleiași perioade. Muzica este jucaică, expresia feței este trează. Acest film se referă la situația politică a țărilor din Europa de Est și, în special, a celor din fosta URSS unde dictaturile nu au dispărut într-adevăr, o situație datorită nostalgiei unei mari părți a populației pentru perioada de timp când “a fost promis viitorul luminos al comunismului”. Astăzi, aceste dictaturi se ascund în spatele bufonului, ca și în trecut, un spectacol de “mari lideri”. Acest spectacol, difuzat de toate mass-media, arată ca o sesiune de hipnoză colectivă. Perioada Brejnev a fost relativ calmă, care a fost înscrisă în memoria oamenilor ca o perioadă prosperă. În 2001, Partidul Comunist a câștigat victoria electorală în Moldova. Speranța redobândirii sentimentului unui viitor sigur a făcut ca populația să voteze pentru acest partid (în special grupul de vârstă 50/70). Dar acești comuniști nu au nimic de-a face cu idealurile care puteau fi găsite în cărțile, ziarele și filmele sovietice, în care comuniștii erau reprezentați drept luptători pentru drepturile celor săraci și oprimați.
Azan în Dresden
Martin ZET
4´ / 2005 / Cehia
Inuaki Reptilianul Din Mine
Cinty IONESCU
5´ / 2010 / România
Instalaţia videoInuaki the Reptilian inside Me (Inuaki, reptilianul din mine) este realizată în cadrul proiectului Eclectic Telescope, pe textul lui Ioan Pupila (aka Pupila Creştină) şi muzica lui Cătălin Văstagu. Lucrarea explorează vizual şi textual, la cel mai ironic mod, „moştenirea” ortodoxă gestuală, vestimentară şi de mentalitate. Instalaţia video Inuaki, reptilianul din mine a fost prezentată la ediţia de anul trecut a AVmotional Bucureşti, „festival de muzică electronică și electroacustică experimentală alternativă, proiecţie video și atitudine contemporană din România”
Ore ușoare
David MOZNY
3’ / 2015 / Cehia
Filmul este bazat pe ilustrații din revista ”Do it yourself / Urob si sam”, care a constituit un fenomen social în țările estice din anii ’70, fiind imprimate 250 000 de reviste / ediție. Oamenii își împărtășeau ideile despre cum să faci diferite lucruri imaginabile în propria casă. Video-ul acompaniat de muzica electronică contemporană a trupei franceze ”HNN”. Ore liniștite pentru toți meșterii amatori fericiți.
Rahova
David MOZNY
7’ 30’’ / Cehia
Acest video este bazat pe înregistrările realizate în Rahova: un cartier de locuințe și imobile din București, România. A fost ales ca și loc situat la sfîrșitul utopiei. Video-ul reciclează și deconstruiește peisajul familiar transformîndu-l în distragere. Arhitectura prefabricată a anilor ’70 – luptă cu propria-i decădere, confruntîndu-se cu dezintegrarea digitală. Aparatul de fotografiat curge încet prin blocurile de case, locul este gol, există doar suprafața din beton a mașinăriei de locuit. Prin digitalizarea locului, care-și are rădăcinile atît de adînc ancorate în propria-i realitate rațională, aceasta se transformă într-o construcție fragilă de vis.
Mașină de scris a analfabeților
Janos SUGAR
7’ / 2001 / Ungaria
Diferite țări, culturi și conflicte, toate au această armă în comun. Puțin exagerat, aceasta este esperanto agresivității. Agresivitatea este un simbol al statutului, chiar și în țările cele mai sărace. Somalia are un proverb familiar: “Eu și Somalia împotriva lumii, eu și clanul meu împotriva Somaliei, eu și familia mea împotriva clanului, eu și fratele meu împotriva familiei, eu împotriva fratelui meu”. Barry Sanders spune: Arma este mașina de scris a analfabeților. Dezvoltarea sistemelor sofisticate de arme hitech a avut un impact enorm asupra economiilor și politicii lumii, dar (Slavă Domnului!) acestea nu au fost niciodată folosite cu adevărat. În locul acestor arme costisitoare, ceea ce s-a folosit în mod constant de la sfârșitul anilor ’40 este mitraliera Kalashnikov.
O lume frumoasă
Mieke GERRITZEN
20’ / 2006 / Olanda
“Lume frumoasă” este un film pe care să-l citiți sau o tipografie pe care să o priviți, deoarece conține doar text: citate scrise de gânditori cunoscuți și mai puțin cunoscuți care modelează o imagine a lumii. Tema principală a filmului este globalizarea, încercând să arate starea de “alterare” a unei lumi în care totul se reduce la interesele economice. Repetarea și familiaritatea redau imaginea erei noastre, accentuând caracterul estetic al industriei de consum. Urmărind limbajul vizual al semnelor, codurilor și tendințelor cu scopul de a dezvolta produse, viziuni, afirmații, politici, subculturi și tot ce este posibil în numele creșterii economice vizibile, lucrarea dată este de asemenea despre o cultură vizuală în care forma și conținutul nu mai sunt prezentate separat, iar limitele dintre divertisment și cultura elevată sunt neclare. Filmul arată realitatea mijloacelor de informare, a materiei și a cuvintelor. ”Lume frumoasă” devine o mașină vizuală pentru sensul, manipularea și seducția cuvântului.
Notă: Această proiecție este organizată în parteneriat cu Revista la Plic și artiștii / curatorii participanți drept parte a programului Centrului Civic al Chișinăului – cinema în aer liber, și beneficiză de suținerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Repblicii Moldova în cadrul proiectului CHIOȘC.
No Comment