Top 10 cărți pe care trebuie să le citești într-o viață


cărți

Cărțile sunt cele care ne fură de la realitate și ne poartă pe niște meleaguri noi. Cele care ne feresc de probleme și ne fac să uităm de ele. Cele care ne ajută să vedem lumea altfel și ne dau de gândit. Și într-adevăr, e ciudat că-ți voi oferi „o listă” de citit într-o viață, pentru că până la urmă lectura ține de gusturi.

În acest articol vei găsi cărți de suflet, cărți care ți-au furat sau poate îți vor fura multe nopți, cărți în care te vei regăsi pe tine. 

Recomandări de cărți de citit într-o viață

  1. Maitreyi” de Mircea Eliade

„Maitreyi” este o carte deosebită, o carte frumoasă a cărei lectură te transportă pe tărâmurile îndepărtate ale Indiei; într-un ținut plin de tradiție și obiceiuri. Romanul a fost publicat în 1933, atunci când Mircea Eliade avea 26 ani și a avut un real success.

2. „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Maestrul și Margareta” este un roman despre o vizită a diavolului în Uniunea Sovietică. Mulți critici îl consideră una din cele mai importante opere ale secolului XX.

 Moscova anilor 1930, care primește vizita Satanei, deghizat ca „profesorul” Woland, un misterios gentilom „magician” de origini misterioase. Alaiul acestuia este alcătuit din Koroviev/Fagotto, motanul Behemoth, asasinul Azazello, Abadonna și vrăjitoarea Hella.

3. „Portretul lui Dorian Gray” de Oscar Wilde

Cum ar fi să îți vezi sufletul? Cum ar fi să vezi cum arată el cu adevărat, atent învelit într-un corp de care avem mare grijă în fiecare zi? Te-ai schimba?  Chiar dacă se citește ușor, cartea este plină de semnificații și considerații filozofice.

„Portretul lui Dorian Gray” este singurul roman terminat de Oscar Wilde și a fost publicat prima oară în 1890. A stârnit multe scandaluri și controverse încă de la început dar a reușit să își asigure un loc în top cărți celebre de citit într-o viață.

4. „Idiotul” de F.M. Dostoievski

Idiotul de F.M. Dostoievski este romanul unei perpetue surprize, al nehotărârii şi al reacţiei convulsive a umanului faţă de faptele unei societăţi violente care, în lipsa raţiunii, se conduce după instinct şi patimi.

Întors la Sankt Petersburg după un lung tratament la un sanatoriu din Elveţia, prinţul Lev Nikolaevici Mâşkin este luat în râs de înaltă societatea a oraşului; care îl socoteşte sărac cu duhul. Mâşkin se poartă mereu cu o sinceritate stângace, luată de majoritatea oamenilor drept prostie sau perfidie. În puritatea lui, Mâşkin se simte atras, din motive diferite, de două femei de situaţii opuse: Aglaia Ivanovna, femeia „cinstită”, de familie bună, de care e îndrăgostit; şi Nastasia Filippovna, femeia „compromisă”, de care prinţul se simte legat poate chiar mai profund, prin compasiunea pe care i-o inspiră.

5. „Dragostea în vremea Holerei” de Gabriel Garcia Marquez

Gabriel Garcia Marquez este reprezentantul de seamă al „realismului magic” al literaturii hispanoamericane și opera lui a fost distinsă în 1982 cu „Premiul Nobel pentru Literatură”.

„Dragostea în vremea holerei” este o poveste frumoasă și tragică de dragoste și a fost ecranizată în 2008; adaptarea pentru cinema a romanului fiind făcută de scenaristul Ron Harwood, câștigător al premiului Oscar și al Globului de Aur.

6. „Război și Pace” de Lev Tolstoi

Concentrându-se asupra membrilor a două familii importante, Bolkonski și Rostov, „Război și pace” folosește istoriile lor individuale pentru a portretiza Rusia în pragul unui conflict apocaliptic cu Franța lui Napoleon Bonaparte.

Evenimentele împing repede personajele centrale spre confruntarea inevitabilă. Nici un alt scriitor nu se compară cu Tolstoi în amploarea viziunii epice; ce cuprinde stările sufletești prin care trec orașe întregi, mișcările armatelor; prevestirile de rău augur ce planează asupra întregii societăți. În moștenirea artistică a lui Lev Tolstoi, „Război și pace” ocupă un loc central. Acest roman a cerut scriitorului imense eforturi creatoare, iar Tolstoi a lucrat la această carte timp de șase ani: din 1863 până în 1869.

7. „Micul Prinț” de Antoine de Saint-Exupery

„Micul Prinț” a fost votată cea mai bună carte a secolului XX în Franța. Este tradusă în mai mult de 250 de limbi și dialecte; vânzându-se aproape două milioane de exemplare anual. 

 Cartea a fost inspirată de un accident aviatic suferit de Antoine de Saint-Exupery pe ruta Paris -Saigon în încercarea de a doborî un record de aviaţie.

8. „Laleaua neagră” de Alexandre Dumas

Autor de romane istorice de aventuri, Alexandre Dumas ne poarta prin intermediul romanului “Laleaua neagra” în Olanda secolului al XVII-lea.

Mult râvnita floare, obiectul unui premiu de o sută de mii de florini oferiți celui ce o creează, dă naștere unui lanț de evenimente, al cărui protagonist principal este Cornelius van Baerle. Acuzat pe nedrept de trădare; el este închis pe viață, iar această sentință reprezintă și curmarea unicului sau vis: descoperirea marii Lalele Negre, considerată în Olanda acelor timpuri; cea de-a opta minune a lumii. În închisoare o cunoaște însă pe Roza, frumoasa „frizonă cu ochi albaștri”. Dacă până atunci singura stăpână a inimii lui Cornelius fusese mult râvnita floare, în sufletul său ia naștere un nou sentiment, cel al iubirii pentru Roza; fata care îl cucerește prin simplitatea și naivitatea sa, dar mai ales, fata ce va realiza visul său de o viață.

9. „Adam și Eva” de Liviu Rebreanu

Șapte povești, aceeași dragoste, același sfârșit. Alte situații, alte decoruri, același bărbat, aceeași femeie. Cartea te poartă în jurul lumii, prin diversitatea culturilor mitice şi actuale, de la Egipt și Mesopotamia în Italia și Franța. 

  „Adam și Eva” este pentru cei care cred că dacă dragoste nu e, nimic nu e, pentru cei care aleg să creadă în suflete pereche și în reîncarnare.

10. „Crimă și pedeapsă” de F.M. Dostoievski

Etalon al romanului dostoievskian, „Crimă și pedeapsă” nu are nevoie de vreo recomandare specială din partea criticului; el se recomandă singur ca o capodoperă a literaturii ruse și universale, receptată ca atare pretutindeni, alături de „Don Quijote”, „Hamlet”, „Rosu si negru”, „Razboi si pace”, „Madame Bovary”

Prin problematica pe care o întruchipează, Raskolnikov a devenit arhetipul intelectualului înzestrat, protestatar ispitit de teoria supraomului, înstrăinat, în sensul modern al cuvântului, dar mai ales al celui care, săvârșind o crimă, își asumă, până la urmă, și pedeapsa-ispășire.

Ți-am urnit amintiri?  Sau poate melancolii?  Sau chef de citit cărți? Sper ca răspunsul să fie „DA” la toate. 

Citește zilnic cu poftă de viață!

 Urmăreste paginile noastre Facebook, Instagram și Telegram pentru a fi la curent cu toate oportunitățile pentru tine!

Reporter Youth.md: Bucur Bianca-Ionela

Ți-a plăcut articolul? Susține inițiativele tinerilor cu o donație pe Patreon!
Previous Curs de formare pentru lucrătorii de tineret Erasmus+ în Polonia
Next Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă invită la o expoziție temporară
Nicoleta Geru
About the author

Nicoleta Geru

No Comment

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nine − 9 =