Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) și cu susținerea Fundației Hanns Seidel, a organizat, vineri, 17 decembrie 2021, cea de a 11-ea dezbatere publică online în formatul #EUDebatesCafe, dedicată priorităților și arii de intervenții a reformei Codului Electoral.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Lider de echipă, programul Europenizare, IPRE, au discutat despre principalele direcții de reformă ale Codului Electoral, pornind de la domeniile prioritare de intervenție și problemele identificate în cadrul scrutinelor electorale precedente.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Pavel Postică, Vicepreședinte, Comisia Electorală Centrală (CEC):
„Comisia Electorală Centrală a creat un grup restrâns de lucru pentru a pregăti un proiect de modificare a Codului Electoral. Trebuie să recunoaștem că angajamentele publice asumate de noi nu au fost finalizate în termenii interni pe care noi i-am stabilit, datorită alegerilor locale noi în municipiul Bălți și alte 14 localități. Dar noi oricum ne-am mișcat semnificativ înainte pe anumite capitole la care s-a lucrat. La finele lunii ianuarie 2022, ne propunem să aprobăm în cadrul CEC acest proiect de lege și să îl scoatem în discuție publică pentru toate persoanele interesate.
Eu cred că dacă se va reuși discutarea acestui proiect tehnic pe parcursul lunilor februarie-martie 2022, iar prin aprilie să fie acceptat și promovat de vreo-un actor care are dreptul de inițiativă legislativă și să fie înregistrat în Parlament, atunci exista posibilitatea să fie votat în prima lectură la începutul lunii mai. Astfel, eu cred că după toate procedurile acest proiect de lege ar trebui să fie adoptat cu un an înainte de următoarele alegeri.
Dacă e să vorbim conceptual, atunci inițiativa vizează implicit modificarea componenței, mandatului, structurii și procedurii de numire a Comisiei Electorale Centrale, dar și permanentizarea organelor electorale, cel puțin de nivelul al II-a. În document vor fi precizate și aspectele legate de soluționarea litigiilor electorale, dar și sancțiunile aplicate pentru încălcarea legislației electorale. Digitalizarea continuă a procesului electoral, punerea în aplicare a unor metode alternative de vot, la fel va face parte din proiectul anunțat”.
Nicolae Panfil, Directorul Programului Monitorizarea Proceselor Democratice, Promo-LEX:
„Vreau să amintesc că am avut și un proiect de lege pe agendă, care, dacă nu greșesc, s-a luat ca bază pentru actualul proiect de lege privind modificarea Codului Electoral. Este important ca să găsim cea mai bună formulă, care putem să ne asigurăm că, pe de o parte, mecanismul de formare a CEC corespunde necesităților zilei de astăzi și funcționarea acestei instituții nu va fi una care acționează în special în campaniile electorale, dar care lucrează în permanență pentru îmbunătățirea proceselor electorale.
Un alt aspect la care noi lucrăm din 2013 este legat de finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Aici avem mai multe recomandări și voi atrage atenția că există deja un proiect de lege privind înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală. În acel proiect găsim deja reflectată necesitatea despre care vorbim deja de atâția ani de a lua în calcul resursele administrative ca o sursă importantă care influențează foarte mult cursul alegerilor și de ai da o apreciere și de a spune odată că abuzul de resurse administrative este o problemă.
La fel avem nevoie să consolidăm capacitățile CEC și în acest sens venisem cu anumite recomandări privind crearea unui departament sau a unui organ în cadrul CEC dedicat documentării și asigurării eficiente a controlului și supravegherii finanțelor partidelor politice ”.
Petru Macovei, Director Executiv, Asociația Presei Independente (API):
„Profesioniștii din mass-media își doresc ca Codul electoral să ofere un echilibru dintre libertatea de exprimare și responsabilitatea tuturor instituțiilor mass-media, nu doar a furnizorilor de servicii media. De asemenea, se vrea o mai bună colaborare dintre CEC și mass-media, cel puțin la etapa de elaborare a Regulamentului de reflectare a campaniei electorale, care, de altfel, ar fi de dorit să fie doar unul, ca nu de fiecare dată, în fiecare campanie electorală, să se aprobe un regulament nou. Se doresc anumite modificări care vor rezolva problemele existente.
În precedentele campanii electorale au existat probleme legate de dezbaterile electorale, respectiv se solicită ca în Codul electoral să fie inclusă o prevedere prin care formatul, frecvența și ora difuzării dezbaterilor să fie stabilită de înșiși furnizorii de servicii media. Acum, obligația de a face dezbateri doar în orele de audiență maximă s-a dovedit a fi contraproductivă. De asemenea, se propune completarea articolului 70, cu o prevedere prin care să fie introduse noțiunile de „programe audiovizuale cu caracter electoral”.
Se propune introducerea în Codul serviciilor media audiovizuale a unor sancțiuni mai dure pentru furnizorii de servicii media care încalcă principiile de reflectare a alegerilor, de la 70 la 100 de mii de lei. Totodată, se vrea introducerea unei prevederi prin care furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea campaniei electorale, dar și furnizorii publici de servicii media să nu aibă dreptul de a plasa publicitate electorală contra-plată”.
Igor Boțan, Director Executiv, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”:
„În Moldova, reformarea legislației electorale a început în 1997. La baza noului Cod electoral a fost pusă o abordare absolut conservatoare la care au lucrat experți străini. Această abordare s-a referit la uniformizarea procedurilor, așa ca diferite scrutine să poată fi desfășurate, de exemplu, în același timp, sau ca personalul care este implicat în procesele electorale să fie instruit de o anumită manieră și să nu aibă nevoie de instruiri suplimentare când se trece de la un scrutin la altul.
Apoi, experții străini au pus în față scopul ca procedurile stabilite în alegerile din 1990, 1994, 1995, să fie păstrate și să nu se recurgă la inovații în domeniul electoral până Moldova nu capătă experiență. De atunci au trecut ani buni și cred că această abordare trebuie depășită. Tot atunci s-a recurs la formula constituirii CEC după formula de 9 membri, dintre care 3 funcționează în mod permanent și la acel moment explicația a fost că finanțarea CEC era o mare problemă. Acum aceste probleme sunt în trecut, consideră el.
Este necesar ca toți membrii CEC să aibă statut permanent și să se specializeze în cadrul CEC pe anumite domenii. Cred că a venit demult timpul să lăsăm într-o parte abordarea conservatoare și să îmbrățișăm o abordare inovatoare”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe Privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.
Descoperă mai multe activități și evenimente pentru tineri, urmărind canalul nostru de Telegram și pagina Youth.md!
No Comment