Peștera Emil Racoviță este una dintre cele mai mari mândrii ale Moldovei. Dacă dorești să o descoperi în detalii mai amănunțite, citește mai departe!
Încă din cele mai vechi timpuri, călătoritul a fost una dintre cele mai captivante activități practicate de către oameni în timpul lor liber. Acesta nu numai că ne ajută să medităm asupra gândurilor personale, dar și ne înzestrează subconștientul cu nenumărate amintiri cât și clipe memorabile alături de familie sau prieteni.
Astfel de mai bine de câțiva ani călătoriile atât prin locurile natale; cât și prin țările din apropiere au devenit o rutină anuală, care este frecventată cât și admirată de către societatea din toate zilele. Ținând cont că la momentul dat nu avem voie să ieșim din casă, am decis să vă prezentăm virtual un loc din Republica Moldova.
Denumirea de peștera Emil Racoviță
Peștera Emil Racoviță este cea mai mare peșteră din Republica Moldova, clasându-se pe locul 25 în cele mai mari peșteri de pe globul pământesc. Aceasta mai poate fi cunoscută după denumirea “Zolushka” care a servit drept denumire până în anul 1991; prin Hotărârea Guvernului de înlocuirea numelui “Zolushka” cu “Emil Racoviță”; în onoarea biospeologului român Emil Racoviță.
În publicațiile Academiei de Științe a RSSM, în listele peșterilor din lume, aceasta poartă numele „Золушка”. În Ucraina, uneori se folosește versiunea ucraineană a acestui nume – „Popelyushka”, iar în publicațiile în limba română s-a găsit și versiunea de „Cenușăreasa”. Se mai știe că denumirile galeriilor, sălilor, lacurilor au fost date de către savanții care au descoperit și cercetat peștera. În diferite lucrări artistice aceste denumiri sunt enumerate.
Descriere
Peștera “Emil Racoviță” este situată în regiunea est-europeană; în locul unde se intersectează granițele a trei state: Ucraina, Republica Moldova și România. Una dintre granițe, cea moldo-ucraineană, parcurge direct deasupra peșterii. Singura intrare în peșteră se află pe teritoriul Republicii Moldova; în apropierea satului Criva, raionul Briceni.
De-a lungul parcurgerii peșterii pot fi observate săli grandioase care ating lungimile de 60-100 metri și lățimea de 30-40 metri. În golurile carstice ale peșterii se află peste 20 de lacuri cu o adâncime nu mai mare de 2 m și temperatură constantă de 8-11°C. Fiecare sală și galerie subterană este căptușită cu argile fine de diverse nuanțe de culori; datorate mineralizării aleatorii: verde, albastru, roșu, etc. Pe parcursul a mai multor ani, savanții au reușit să studieze mai detaliat doar câteva părți din întreaga peșteră.
Descoperirea acesteia
Primele cercetări geologice în această peșteră și-au avut locul în anul 1946. Astfel datorită exploziilor extragerii ghipsului, în 1959 a fost străpuns peretele unei cavități. Cu toate acestea în ciuda marii descoperiri, peștera în sine nu fusese dezvăluită sau cercetată; ci doar una dintre galeriile superioare. Întrucât a fost prevăzută prezența apelor subterane, a fost prevăzută și organizarea stației de pompare în proiectele ce țineau de anumite organizări a lucrărilor. Volumul mediu de apă pompat a fost și rămâne – 8.000 de metri cubi pe zi. Pe baza acestui fapt, literatura indică uneori 1959 ca anul descoperirii peșterii.
A doua dată a descoperirii este luna august a anului 1969, când mai mulți savanți de la departamentul de geografie al Academiei de Științe a RSSM au încercat pentru prima dată să pătrundă în peșteră. Din păcate, cercetătorii nu au reușit să meargă mai mult de 60 de metri; din cauza argilei foarte umede și lipicioase care îi împedicau în parcurgerea peșterii cât și numeroaselor zone inundate.
În anul 1977, după o explozie în partea de nord a carierei, s-a deschis intrarea actuală în peșteră. Această dată este considerată data descoperirii peșterii, noaptea de 12-13 martie 1977. Au început imediat lucrările la topografierea galeriilor, care a durat până în 1993; când ultimul district „Bucovina” a fost transferat pe hartă. Toată activitatea de organizare, coordonare și adunare a hărților a fost realizată de clubul “Troglodyt” din or. Cernăuți, Ucraina.
Reporter Youth.md: Evelina Ciutac
No Comment