„Nu purta fusta aceea! Te face grasă” , „Mergi pe bicicletă ca să slăbești, sau care e motivul?”, „Iar mănânci?! O să te faci pătrată.”
Să fii asaltat cu astfel de expresii este jignitor, nu-i așa? Ei bine, fiecare are un corp – un templu, o exprimare a frumuseții interioare. Însă de ce avem atât de multe dubii și îndoieli cu privire la propriul corp? De ce considerăm că perfecțiunea e un mod ideal de a-ți petrece viața?
Știți și voi șmecheriile de slăbit drastic într-o săptămână?
- Nu mânca după 18:00, că nu mai au rost toate eforturile făcute de tine pentru a fi skinny;
- Înlocuiește pâinea de orice tip cu niște legume, bunăoară ardei gras feliat;
- Măsoară cantitatea pe care o mănânci.
Acum că v-ați amintit, eu am să zic că m-am săturat de ele. Știți cum le văd eu? Uite-așa:
Violare și maltratare a corpului și a minții. O tratare a propriei persoane cu duritate, asprime și strictețe.
Toate restricțiile despre mâncare transmit ideea de „perfecțiune”, care include ideea de a fi pe placul celorlalți. Mi-am amitit de un citat uimitor despre asta:
Dacă voiam să fiu comodă, eram o canapea.
Sunt o persoană care e deja destul și nu doar o jumătate de om. În trecut tânjeam să găsesc pe cineva care să mă înțeleagă. După ceva timp, am înțeles că societatea nu are absolut nimic cu cine sunt, cum arăt și cum zic lucrurilor pe nume.
Am încercat dragostea. De sine. Și în loc să le fac oamenilor pe plac, am început să mă accept așa cum sunt.
Am scris despre asta în articolul dat.
Nu poți să iubești dacă nu te iubești pe tine întâi – p-asta sigur ai auzit-o de undeva. Și e adevărată.
Oare poți să dai ceva ce nu ai?
În final, vreau să mărturisesc faptul că dreptul de a alege cum corpul nostru arată este atât de jefuit, încât ne naștem și credem că nici nu l-am avut. Necesită curaj ca să schimbăm ceva. Deci, corpul meu, regulile mele, nu-i așa?
Cu dragoste,
o iubitoare de sine
Descoperă mai multe activități și evenimente pentru tineri, urmărind canalul nostru de Telegram și pagina Youth.md.
No Comment